Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este instrumentul prin care Comisia acordă sprijin tehnic reformelor din statele membre ale UE.

IST face parte din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și din Planul de redresare pentru Europa. Obiectivul general al instrumentului este promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii prin sprijinirea eforturilor statelor membre de implementare a reformelor. IST se bazează pe succesul predecesorului său, Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS). Prin PSRS, începând din 2017, Comisia a furnizat sprijin tehnic tuturor celor 27 de state membre cu peste 1000 de proiecte într-o gamă largă de domenii de politică.

Cât de mare este bugetul IST și ce finanțare primește fiecare stat membru? 

În timp ce PSRS a funcționat cu un buget de 222,8 miliarde EUR pentru perioada 2017-2020, IST are un buget majorat și o durată extinsă care corespunde duratei CFM (864 de milioane EUR pentru o perioadă de 7 ani, respectiv, aproximativ 115 milioane EUR pe an).

Comisia nu oferă finanțare directă statelor membre, dar le oferă, în schimb, expertiză, statele membre fiind apoi responsabile de punerea în aplicare a reformelor. Expertiza furnizată de Comisie nu necesită cofinanțare națională, dar succesul sprijinului pentru reforme se bazează pe angajamentul și asumarea responsabilității de către autoritățile statului membru care le pune în aplicare. În multe cazuri, sprijinul este acordat sub forma unui mix de sprijin extern, combinat cu propria expertiză a Comisiei (din partea DG REFORM și/sau a altor servicii ale Comisiei), care este utilizată în mod specific pentru fiecare caz în parte, într-o manieră adaptată fiecărei situații.

În fine, Comisia oferă expertiză pentru sprijinirea statelor membre pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, însă reformele în sine nu sunt finanțate de IST. Reformele efective pot fi finanțate prin mijloace naționale sau din fonduri UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sau Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Cine este responsabil de gestionarea IST?

Direcția Generală Sprijin pentru Reformă Structurală (DG REFORM) a Comisiei Europene.

Ce fel de reforme sunt eligibile? 

IST poate sprijini o gamă foarte largă de potențiale reforme. Domeniile de politică eligibile pentru sprijin sunt definite la articolul 5 din IST. Domeniul de aplicare al acțiunilor include:

– gestionarea finanțelor publice, politicile fiscale și administrarea veniturilor

– guvernanța, administrația publică și statul de drept

– mediul de afaceri, creșterea economică, comerțul și investițiile

– piața forței de muncă, educația și serviciile sociale

– sănătatea, protecția socială și îngrijirea copiilor

– politicile verzi și digitale

– sectorul financiar și accesul la finanțare

– date și statistici

– pregătirea în vederea aderării la zona euro

– sănătatea publică, riscurile la adresa securității, continuitatea serviciului

Prin intermediul IST, Comisia poate, de asemenea, ajuta statele membre la pregătirea, modificarea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, care sunt necesare pentru accesarea finanțării furnizate prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Cum poate un stat membru să solicite sprijin pentru reforme? 

Statele membre au posibilitatea de a-și indica nevoile de sprijin în fiecare an până la sfârșitul lunii octombrie. Comisia analizează cererile primite și inițiază un dialog cu autoritățile naționale de coordonare pentru a evalua nevoile specifice ale țării și opțiunile de sprijin pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor. După adoptarea programului anual de lucru al IST, Comisia începe implementarea proiectelor pe teren. Este nevoie, în medie, de 24 de luni de la solicitarea de sprijin din partea statului membru până la finalizarea proiectului de sprijin tehnic.

Cum funcționează în practică sprijinul acordat pentru reforme?

Sprijinul poate acoperi toate etapele reformelor, de la etapa inițială de elaborare și conceptualizare până la punerea în aplicare, managementul schimbării și etapa de evaluare. Acesta poate lua forma consilierii strategice sau tehnice, a unor studii de evaluare a nevoilor sau a opțiunilor de reformă în domenii specifice, a pregătirii sau a misiunilor la nivel național ale experților (articolul 8 din IST).

Sprijinul pentru reforme furnizat prin intermediul IST:

• începe cu o solicitare din partea autorităților statului membru. Asumarea responsabilității și implicarea autorităților naționale este esențială pentru succesul reformelor;
• este adaptat fiecărui caz și fiecărei țări în parte. Comisia identifică și analizează nevoile exacte în fiecare situație;
• furnizează țării respective o combinație unică de expertiză. Comisia corelează cea mai bună combinație de expertiză cu nevoile identificate;
• este furnizat într-un mod practic și concret. La primirea unei cereri de sprijin, Comisia inițiază un dialog cu statul membru pentru a înțelege în detaliu nevoile de reformă și modul optim de a acorda sprijinul cel mai relevant cât mai rapid posibil;
• consolidează capacitatea instituțională și administrativă a unui stat membru al UE (i) de a elabora reforme și de a le pune în aplicare, (ii) de a facilita tranziția verde și digitală, (iii) de a răspunde provocărilor identificate în cadrul semestrului european sau (iv) de a aplica dreptul UE. 

Ce reprezintă Decizia de punere în aplicare și programul de lucru anual ale IST adoptate astăzi? 

Programul de lucru anual al IST stabilește prioritățile, obiectivele și rezultatele preconizate și descrie acțiunile care vor fi puse în aplicare în 2021.

IST se bazează pe cerere, iar sprijinul oferit este adaptat la nevoile fiecărui stat membru. În această primă iterație a IST, toate statele membre ale UE au prezentat Comisiei spre aprobare peste 700 de cereri.

Decizia de punere în aplicare cuprinde cererile de sprijin tehnic selectate care prezintă cel mai mare impact potențial pe teren și cea mai puternică legătură cu prioritățile strategice ale Uniunii. Proiectele au fost selectate în urma unei proceduri competitive, în conformitate cu criteriile definite de Regulamentul privind IST.

Ce proiecte au fost selectate?

Anul acesta au fost selectate 226 de proiecte de sprijin tehnic. Principalele provocări în materie de reformă indicate de statele membre în cererile lor sunt tranziția verde și cea digitală.

• Dintre cererile selectate, 99 contribuie la tranziția digitală (44 % din numărul total de cereri selectate),
• iar 68 contribuie la Pactul verde european (30 % din numărul total de cereri preselectate).

Unele dintre cereri vizează reforme din mai multe state membre.

În plus, 18 state membre vor beneficia de formare specifică comună în materie de gestionare a finanțelor publice în domeniul „înverzirii” bugetelor.

Ce criterii utilizează Comisia pentru a selecta cererile de sprijin tehnic în cadrul IST?

Criteriile de evaluare utilizate pentru evaluarea cererilor sunt definite în Regulamentul IST:

• urgența, amploarea și profunzimea provocărilor identificate;
• nevoile de sprijin în domeniile de politică vizate;
• analiza indicatorilor socioeconomici, precum și a capacității instituționale și administrative în sens general a statului membru solicitant.

În plus, la evaluare sunt luate în considerare și o serie de alte elemente, între care:

• principiile transparenței, egalității de tratament și bunei gestiuni financiare;
• definirea de către statul membru a priorităților în ceea ce privește IST.

De ce este Comisia implicată în sprijinirea reformelor în statele membre?

Prin intermediul IST, Comisia oferă un serviciu unic sub formă de consiliere (strategică sau tehnică) în materie de politici. Expertiza va proveni uneori de la Comisia Europeană, alteori de la experți recunoscuți în domeniu. De asemenea, expertiza poate proveni de la alte state membre care împărtășesc din experiența lor în punerea în aplicare a unor reforme similare.

Puteți oferi și alte exemple concrete cu privire ceea ce face deja Comisia pentru a ajuta statele membre?

Pentru o listă completă a proiectelor de pe teren, vizitați site-ul dedicat sprijinului pentru reforme aici.

Aici pot fi găsite broșuri detaliate pentru domeniile de politică sprijinite.

Informații privind sprijinul specific acordat statelor membre pentru 2021 pot fi găsite aici.

Cum se raportează IST la NextGenerationEU și la Mecanismul de redresare și reziliență?

Finanțarea oferită de Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al instrumentului NextGenerationEU, este o ocazie unică de a face economiile UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările pe care le presupun tranziția verde și cea digitală.

Posibilitatea de a oferi sprijin prin intermediul IST pentru utilizarea mecanismului de redresare și reziliență este prevăzută atât de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, cât și în Regulamentul privind IST. Prin intermediul IST, Comisia poate, de asemenea, ajuta statele membre la pregătirea, modificarea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, care trebuie să stabilească pachete coerente de reforme și de proiecte de investiții publice. Planurile ar trebui să abordeze în mod eficace provocările identificate în cadrul semestrului european, în special recomandările specifice fiecărei țări, adoptate de Consiliu. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, măsuri de abordare a provocărilor și de valorificare a beneficiilor tranziției verzi și a celei digitale.

Statele membre pot solicita sprijin tehnic în temeiul IST, care poate fi acordat sub formă de sprijin coordonat de Comisie sau sub formă de expertiză externă, pentru a le ajuta să pună în aplicare cu succes reforme și investiții specifice. Astfel de solicitări ar trebui adresate DG REFORM prin intermediul Autorității naționale de coordonare pentru Instrumentul de sprijin tehnic. În plus, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, statele membre pot include în mod specific drept costuri estimate în planul lor de redresare și reziliență o contribuție națională voluntară la IST care permite Comisiei să acorde sprijin tehnic suplimentar (cu o limită de 4 % din suma totală alocată planului). Acest aspect ar trebui discutat de Comisie și statele membre înainte de prezentarea planului. Statele membre vor trebui să propună obiective intermediare și/sau obiective specifice legate de utilizarea fondurilor destinate sprijinului tehnic.

Volumul fără precedent al fondurilor disponibile impune acordarea unei atenții deosebite calității administrației publice, deoarece acesteia îi revine un rol esențial în punerea în aplicare eficace a reformelor și a investițiilor în toate domeniile de politică. Prin intermediul IST, Comisia poate ajuta statele membre să își consolideze capacitatea administrativă, de exemplu prin evaluarea și îmbunătățirea procedurilor interne, prin instituirea unor organisme adecvate pentru gestionarea acestor fonduri sau prin elaborarea de metodologii pentru determinarea costurilor.

Cum poate IST să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență?

Prin intermediul IST, Comisia poate să ajute statele membre la pregătirea, modificarea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, care sunt necesare pentru accesarea finanțării din Mecanismul de redresare și reziliență. Pentru aceste acțiuni, poate fi, de asemenea, furnizat sprijin prin intermediul IST.

În cadrul primei iterații a IST, 6 state membre au solicitat sprijin pentru dezvoltarea capacității lor de a-și elabora și pune în aplicare Planurile de reziliență și redresare. Mai multe alte state membre au solicitat, de asemenea, sprijin tehnic pentru conceperea sau punerea în aplicare a reformelor preconizate a fi incluse în planuri. În total, peste 60 % din proiectele preselectate pentru anul 2021 sunt legate de punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență.

Cum se raportează IST la obiectivele Pactului verde european și la Mecanismul pentru o tranziție justă?

IST poate sprijini statele membre în punerea în aplicare a reformelor legate de tranziția verde în multe domenii diferite, de la bugetul verde și energia din surse regenerabile la economia circulară și la finanțarea durabilă. În cadrul IST 2021, 68 de proiecte selectate contribuie la Pactul verde european (30 % din numărul total de cereri preselectate).

În plus, IST poate fi implementat astfel încât să contribuie la tranziția verde prin sprijinirea statelor membre la elaborarea planurile teritoriale pentru o tranziție justă în temeiul Mecanismului pentru o tranziție justă. Acest mecanism este o parte integrantă din Pactul verde european, care furnizează sprijin specific pentru atenuarea consecințelor socioeconomice ale tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aprobarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă de către Comisie va debloca sprijinul pentru statele membre prin intermediul celor 3 piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă: Fondul pentru o tranziție justă, o schemă dedicată în cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public. Prin intermediul PSRS, Comisia a furnizat deja asistență tehnică pentru elaborarea acestor planuri în 18 state membre. 

Puteți da un exemplu din care să reiasă modul în care IST/PSRS contribuie la tranziția verde și la cea digitală? 

• Tranziția verde: Sprijinirea tranziției verzi în Țările de Jos

Comisia sprijină Țările de Jos în ceea ce privește reformele legate de hidrogen. Strategia UE privind hidrogenul evidențiază faptul că hidrogenul poate juca un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru a realiza creșterea preconizată a aplicațiilor pe bază de hidrogen în UE și Țările de Jos, proiectele-pilot sunt importante pentru colectarea de informații, maturizarea tehnologiilor și reducerea costurilor. Procesele de autorizare pentru proiectele-pilot pe bază de hidrogen pot fi lente din cauza barierelor legate de cunoștințe, de exemplu în ceea ce privește comportamentul hidrogenului în cadrul anumitor aplicații. Comisia va sprijini Țările de Jos în abordarea acestei chestiuni prin elaborarea de orientări practice privind utilizarea măsurilor de precauție în tranziția energetică și prin extinderea bazei de cunoștințe pentru reglementarea riscurilor legate noile aplicații pe bază de hidrogen. Un alt proiect selectat se referă la transportul verde, care aplică tehnologia pilelor de combustie pentru flota navală a Țărilor de Jos. Ambele proiecte abordează reforme aflate în avangarda politicii privind energia curată și oferă o considerabilă valoare adăugată a UE prin producerea și partajarea rezultatelor care ar putea fi relevante și pentru alte state membre.

• Sprijin multinațional pentru „înverzirea” practicilor bugetare

Pactul verde european recunoaște că bugetele naționale joacă un rol esențial în tranziția verde. O mai mare utilizare a instrumentelor care permit integrarea preocupării pentru mediu în procesul de stabilire a bugetelor are potențialul de a contribui la redirecționarea investițiilor publice, a consumului și a impozitării către prioritățile verzi, nu către subvenții care să aibă efecte nefaste pentru mediu. În acest context, IST va dezvolta capacitatea de a introduce un instrument care să permită „înverzirea” procesului de stabilire a bugetelor în 18 state membre prin intermediul unei formări personalizate. Această intervenție oportună în materie de formare se înscrie în eforturile Comisiei de a sprijini statele membre în eforturile de „înverzire a finanțelor publice” și este legată de cadrul de referință pentru întocmirea bugetului verde elaborat de Comisie (DG ECFIN) și de cerințele stabilite pentru planurile de redresare și reziliență ale statelor membre.

• Tranziția digitală: Sprijinirea strategiei TIC și modernizarea administrației de stat din Spania

Comisia sprijină Spania la elaborarea Planului spaniol de digitalizare 2025 pentru a promova transformarea digitală a țării ca unul dintre factorii fundamentali pentru relansarea creșterii economice și creșterea productivității, valorificând astfel toate oportunitățile oferite de tehnologiile emergente și transformatoare. Sprijinul se va axa pe transformarea digitală a administrației publice, abordând recomandări strategice și tehnice privind planificarea implementării investițiilor. Activitatea va include, de asemenea, o analiză a celor mai bune practici pentru implementarea strategiilor digitale în statele membre ale UE și o strategie de comunicare pentru a asigura adoptarea acestora de către părțile interesate.

• Tranziția digitală: Asigurarea calității învățământului superior în Ungaria

Pandemia de COVID-19 a pus în lumină nevoia urgentă de modernizare și internaționalizare a învățământului superior din Ungaria. În timpul crizei, mai multe instituții de învățământ superior au făcut tot posibilul pentru a se adapta și și-au accelerat tranziția digitală. Cu toate acestea, calitatea educației digitale variază foarte mult pe teritoriul țării și sunt încă necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura că digitalizarea nu se realizează în detrimentul calității. Asigurarea calității este una dintre pietrele unghiulare ale creării și aplicării unui sistem cu impact și durabil de învățare/predare/cercetare în mediul digital. Sprijinul Comisiei, care se bazează pe cooperarea existentă, va aduce expertiză internațională pentru a consolida capacitatea autorităților ungare de a co-proiecta cadrul de asigurare a calității împreună cu instituțiile de învățământ superior și cu alte părți interesate relevante. Prin urmare, sprijinul va contribui în mod semnificativ la transformarea digitală a învățământului superior din Ungaria, contribuind în același timp la consolidarea calității, impactului și sustenabilității acestuia.  

Pentru informații suplimentare

Comunicatul de presă –IP/21/747

Sursa: Comisia Europeana