Potrivit unui nou raport special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană, UE nu a atins obiectivul de a cheltui cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada 2014-2020 pentru acțiuni climatice, obiectiv pe care și l-a impus ea însăși. Comisia Europeană anunțase că UE a atins acest obiectiv de 20 %, raportând că a cheltuit 216 miliarde de euro pentru acțiuni în domeniul climei. Or, auditorii au constatat că cheltuielile raportate nu au fost întotdeauna relevante pentru acțiunile climatice și că suma raportată ca fiind cheltuită în acest scop fusese supraevaluată cu cel puțin 72 de miliarde de euro. Totodată, auditorii sunt îngrijorați că raportarea realizată de Comisie pentru perioada 2021-2027 ar putea continua să fie afectată de probleme de fiabilitate atunci când obiectivul în materie de cheltuieli legate de climă va fi majorat la 30 %.
„Abordarea schimbărilor climatice este o prioritate-cheie pentru UE, care și-a stabilit obiective ambițioase în materie de energie și climă”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curții care a condus acest audit. „Curtea a constatat că, în perioada 2014-2020, nu toate cheltuielile legate de climă din bugetul UE care au fost raportate erau într-adevăr relevante pentru acțiunile climatice. Drept urmare, Curtea formulează mai multe recomandări în vederea unei corelări mai adecvate a cheltuielilor UE cu obiectivele acesteia în materie de energie și climă. De exemplu, Curtea a recomandat Comisiei să justifice relevanța pentru climă a finanțării pentru agricultură.”
Principalele domenii ale programelor de cheltuieli publice ale UE raportate ca fiind relevante pentru climă sunt agricultura, infrastructura și coeziunea; Comisia atribuie coeficienți diferitor componente ale programelor, în funcție de contribuția preconizată a acestora la acțiunile climatice. Potrivit auditorilor, raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă este afectată de deficiențe, care o fac să fie, în ansamblu, nefiabilă. Metoda actuală de urmărire a cheltuielilor se sprijină pe ipoteze: ea nu evaluează contribuția finală la obiectivele climatice ale UE și nu există un sistem care să monitorizeze rezultatele din domeniul climei. Coeficienții nu sunt întotdeauna realiști: în unele cazuri, cheltuielile se consideră a fi relevante pentru climă chiar dacă proiectele și schemele pe care le finanțează au un impact minor sau niciun impact asupra climei (de exemplu, infrastructura în zonele rurale). În alte cazuri, efectele negative potențiale nu sunt contabilizate (de exemplu, impactul negativ al emisiilor de dioxid de carbon).
Cheltuielile legate de climă sunt supraestimate în cea mai mare măsură în cadrul finanțării pentru agricultură: cu aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit auditorilor. Comisia a raportat că 26 % din finanțarea din domeniul agricol acordată de UE sau, cu alte cuvinte, aproximativ jumătate din cheltuielile totale ale UE în domeniul climei, erau relevante pentru climă. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul agricol în UE nu au scăzut din 2010. În mod similar, auditorii consideră că Comisia a supraestimat contribuția la obiectivele climatice a finanțării alocate principalelor subsectoare ale infrastructurii și a finanțării pentru coeziune, cum ar fi transportul feroviar, energia electrică și biomasa.
În urma aplicării unor coeficienți mai rezonabili, auditorii au calculat valoarea probabilă a contribuției cheltuielilor relevante pentru climă din cadrul bugetului UE la circa 13 % (aproximativ 144 de miliarde de euro), ceea ce diferă față de proporția raportată de 20 %. Totodată, auditorii avertizează că există riscul ca sumele planificate sau angajate să nu fie cheltuite, ceea ce ar putea crește și mai mult, în mod artificial, cheltuielile raportate în domeniul climei.
Informații generale
Raportul special nr. 09/2022, intitulat „Cheltuielile legate de climă din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 – Nivelul acestora nu este la fel de ridicat precum cel raportat”, este disponibil pe website-ul Curții. Auditul continuă activitatea anterioară a Curții în acest domeniu, de exemplu cea din rapoartele speciale nr. 17/2013 și nr. 31/2016 și din Documentul de analiză nr. 01/2020. Raportul special nr. 22/2021 a atras atenția, de asemenea, asupra riscului ca cheltuielile legate de climă din cadrul MRR să nu respecte standardele bazate pe taxonomia UE.