Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală de drumuri rapide câștigă teren și contribuie la obținerea unor rezultate pozitive pentru călători, cum ar fi reducerea timpilor de călătorie și creșterea numărului de kilometri parcurși pe autostradă, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Finanțarea din partea UE și acțiunile Comisiei au adus o contribuție pozitivă la aceste rezultate, dar majoritatea statelor membre din Europa Centrală și de Est au în continuare un decalaj de recuperat și, din 2014, au fost finalizate cu sprijin din partea UE doar în jur de 400 km de drumuri TEN-T noi. În plus, fluiditatea deplasărilor rutiere de-a lungul rețelei este îngreunată de faptul că unele tronsoane transfrontaliere sunt incomplete, precum și de proasta coordonare în ceea ce privește zonele de parcare și infrastructura pentru combustibili ecologici, iar întreținerea insuficientă de către statele membre pune în pericol starea rețelei pe termen lung.
Drumurile reprezintă soluția de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri. Până în 2030, Comisia Europeana urmărește să finalizeze aproape 50 000 km de autostrăzi și drumuri expres, acoperind cele nouă coridoare ale rețelei TEN-T centrale și toate axele majore de circulație din UE. Începând din 2007, ea a acordat statelor membre aproximativ 78 de miliarde de euro pentru construirea de drumuri noi și pentru reabilitarea unor drumuri existente, din care aproximativ 40 de miliarde de euro au fost destinați drumurilor cuprinse în rețea.
Curtea Europeana a evaluat progresele înregistrate – precum și rolul jucat de Comisie – în direcția finalizării unei rețele rutiere TEN-T centrale pe deplin funcționale. A fost examinată, de asemenea, contribuția statelor membre la întreținerea drumurilor și s-au efectuat vizite de audit în Bulgaria, în Republica Cehă, în Spania și în Polonia.
„Drumurile joacă un rol semnificativ în conectarea țărilor și a regiunilor din UE, contribuind astfel la activitatea lor economică și la dezvoltarea și creșterea acestora”, a declarat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Rețeaua rutieră centrală a UE înregistrează progrese, dar nu este încă pe deplin funcțională.”
Între 2007 și 2017, s-au construit aproximativ 3 100 km de autostradă cu sprijin din partea UE, deplasările devenind, grație acestor investiții, mai rapide, mai sigure și mai confortabile. Cu toate acestea, din cei aproximativ 2 000 km noi de autostradă care erau planificați în perioada 2014-2020, până la momentul auditului (sfârșitul anului 2019) fuseseră finalizați mai puțin de 400 km. Curtea atrage atenția asupra decalajului care există între nivelul de dezvoltare a rețelei centrale din statele membre din Europa de Vest și cel din statele membre din Europa Centrală și de Est.
Comisia Europeana a jucat un rol strategic important în prioritizarea finalizării rutelor celor mai importante din punctul de vedere al traficului: a introdus în reglementările UE conceptul de rețea centrală și cel de coridoare, a impus condiții pentru finanțare și a insistat ca statele membre să acorde prioritate rețelei TEN-T în planificarea lucrărilor. Cu toate acestea, statele membre au rezervat pentru rețeaua centrală doar o treime din finanțarea pusă la dispoziție de UE pentru perioada 2014-2020, chiar dacă în majoritatea statelor membre din Europa Centrală și de Est – principalele beneficiare de fonduri
structurale din partea UE – ratele de finalizare a rețelei erau reduse.
Comisia Europeana nu monitorizează întotdeauna în integralitate rețeaua centrală și, întrucât lipsesc obiectivele de etapă intermediare, nu poate să evalueze cu precizie progresele înregistrate sau să facă previziuni fiabile cu privire la probabilitatea de finalizare a rețelei până în 2030. Aceste deficiențe la nivelul monitorizării, precum și lipsa de actualitate și de fiabilitate a datelor furnizate de statele membre
subminează capacitatea Comisiei de a lua măsuri corective în timp util, în cazul în care este necesar.
Curtea avertizează că bugetele naționale destinate întreținerii sunt în scădere constantă, în loc să crească în paralel cu extinderea infrastructurii și cu învechirea conexiunilor esențiale. Chiar dacă această situație poate avea un impact asupra funcționalității depline a rețelei până în 2030, Comisia nu dispune de instrumente pentru a verifica dacă statele membre dispun de sisteme solide cu ajutorul cărora să asigure întreținerea corespunzătoare a drumurilor.
Curtea recomandă Comisiei să acorde prioritate investițiilor în rețeaua rutieră centrală, să își îmbunătățească mecanismele de monitorizare și să își consolideze abordarea pentru a asigura o întreținere adecvată de către statele membre a rețelei în extindere.
Sursa: ECA