La șase ani de când Comisia a făcut apel la o schimbare radicală, nu există indicii clare care să arate că orașele din UE și-ar schimba în mod fundamental abordările în materie de mobilitate în orașe și de reorientare a traficului urban către moduri de transport mai durabile și ecologice, concluzionează Curtea de Conturi Europeană într-un nou raport. În special, nu s-a înregistrat nicio reducere semnificativă a utilizării autoturismelor personale și poluarea atmosferică depășește în continuare pragurile de siguranță.
Uniunea Europeană investește sume semnificative pentru a ajuta orașele să asigure pentru locuitorii lor facilități de transport care respectă într-o mai mare măsură mediul înconjurător. Pentru perioada 2014-2020, UE a pus la dispoziție aproximativ 16,5 miliarde de euro pentru mobilitatea urbană, în special pentru transportul curat (metrou și tramvai), dar și pentru piste pentru biciclete și pentru sisteme inteligente de transport.
„Este posibil ca realizarea unor progrese semnificative către o mobilitate mai durabilă în orașele noastre să necesite mai mult timp, dar astfel de progrese nu sunt posibile fără un angajament din partea statelor membre. Toate părțile interesate, atât de la nivelul UE, cât și de la nivel național, regional și municipal, ar trebui să lucreze împreună pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat doamna Iliana Ivanova, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de raport. „Noul pact ecologic european subliniază cât este de important ca această schimbare radicală să aibă în sfârșit loc în orașele noastre.”
Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă sprijinul din partea UE a contribuit la o mobilitate mai durabilă în zonele urbane și dacă, din 2013, când Comisia a publicat Pachetul privind mobilitatea durabilă, orașele din UE au făcut progrese în acest sens. Curtea a analizat transportul public, poluarea și congestia în opt centre metropolitane din patru state membre: Hamburg și Leipzig în Germania, Napoli și Palermo în Italia, Łódź și Varșovia în Polonia și Barcelona și Madrid în Spania.
Curtea arată că o rețea de transport public eficientă, care integrează zonele limitrofe și care implică diferite opțiuni de transport, este o condiție esențială pentru ca cetățenii să fie încurajați să treacă de la utilizarea mașinilor personale la moduri de transport mai curate, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul public.
Începând din 2013, Comisia a publicat orientări cu ajutorul cărora să se răspundă provocărilor legate de mobilitatea urbană și a mărit finanțarea acordată de UE pentru proiectele din acest domeniu. Aceste demersuri au permis orașelor din Europa să pună în aplicare o serie de inițiative pentru a crește oferta de transport public și calitatea acestuia. Curtea a constatat însă că proiectele finanțate de UE nu erau întotdeauna bazate pe strategii solide de mobilitate urbană și nu erau atât de eficace pe cât se preconizase. Orașele se confruntă cu dificultăți în eforturile lor de a utiliza într-un mod eficace și durabil sprijinul din partea UE, și aceasta din două motive principale: orașele trebuie să asigure o finanțare proprie suficientă pentru a acoperi costurile de funcționare și de întreținere și trebuie să elaboreze politici coerente în ceea ce privește parcările, zonele interzise traficului auto și circulația cu bicicleta. De asemenea, Curtea a constatat că proiectele au suferit adesea întârzieri și cifrele previzionate cu privire la numărul de călători nu sau concretizat.
Din 2019, Comisia a început să formuleze recomandări specifice în atenția statelor membre cu privire la mobilitatea urbană, ca parte a procesului semestrului european. Curtea subliniază că aceste recomandări trebuie să fie monitorizate din perspectiva modului în care este utilizată finanțarea din partea UE și cea națională. Totodată, Curtea recomandă Comisiei să ceară statelor membre să furnizeze date de o calitate mai bună privind mobilitatea urbană în principalele lor orașe și să raporteze în mod regulat cu privire la progresele realizate. Mai mult, orașele fără un plan solid de mobilitate urbană durabilă nu ar mai trebui să beneficieze de finanțare din partea UE.
Sursa: ECA