De ce nu mai continuă Comisia monitorizarea în cadrul MCV?
Astfel cum se prevede în deciziile de instituire a MCV, monitorizarea în cadrul acestui mecanism se încheie odată cu îndeplinirea în mod satisfăcător a tuturor obiectivele de referință. Bulgaria și România și-au îndeplinit toate obiectivele de referință și au dat curs tuturor recomandărilor din cadrul MCV. În ultimele rapoarte pentru ambele state membre, [BG – 2019, RO – 2022], Comisia a concluzionat deja că acestea au înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării lor la UE și că toate obiectivele de referință din cadrul MCV au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În cazul ambelor țări era necesar să se continue activitatea de punere în aplicare a angajamentelor specifice enumerate în concluziile rapoartelor. Această activitate a fost finalizată în iunie 2023. Sustenabilitatea și ireversibilitatea reformelor, precum și alte aspecte relevante legate de respectarea statului de drept, vor continua să fie monitorizate în rapoartele privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Odată cu finalizarea monitorizării în cadrul MCV, cum vor fi monitorizate și abordate deficiențele rămase și eventualele noi probleme emergente?
La fel ca în cazul tuturor statelor membre, monitorizarea continuă în cadrul ciclului de evaluare privind statul de drept. Raportul anual privind statul de drept examinează mai multe aspecte cuprinse anterior în MCV, dar și multe altele, și are rol de măsură preventivă care contribuie la remedierea deficiențelor rămase și a posibilelor noi probleme emergente. Bulgaria și România și-au demonstrat angajamentul față de acest proces, care s-a dovedit a fi un instrument relevant în activitatea Comisiei de continuare a colaborării cu ambele țări în ceea ce privește reformele necesare. Totodată, de la instituirea MCV, Comisia și-a consolidat setul de instrumente privind statul de drept. Acesta include atât instrumente preventive din cadrul ciclului de evaluare privind statul de drept și rapoarte anuale cu recomandări, cât și instrumente reactive, cum ar fi procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau Regulamentul privind condiționalitatea. În plus, planurile de redresare și reziliență ale Bulgariei și României includ jaloane concrete în ceea ce privește aspectele legate de statul de drept, cum ar fi reforma sistemului judiciar și cadrele anticorupție.
Pentru ca serviciile Comisiei să poată pune capăt mecanismului este necesar ca statele membre să ajungă la un acord și să formuleze concluzii?
Revocarea MCV este o decizie a Comisiei, care nu necesită aprobarea prealabilă a Consiliului. În temeiul articolului 37 al doilea paragraf și al articolului 38 din Actul de aderare, care constituie temeiul juridic pentru cele două decizii MCV, „Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare [adică a mecanismului] și ține seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu”.
La 5 iulie 2023, Comisia a informat atât Consiliul, cât și Parlamentul European cu privire la intenția sa de a încheia în mod oficial monitorizarea Bulgariei și României în cadrul MCV. Comisia a ținut seama de observațiile Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în Actul de aderare, și a luat în prezent decizia de a încheia definitiv monitorizarea în cadrul MCV.
Aspectele abordate anterior în cadrul MCV sunt reluate în totalitate în cadrul ciclului de evaluare privind statul de drept?
Raportul anual al Comisiei privind statul de drept are un domeniu de aplicare mai larg decât rapoartele din cadrul MCV, care s-au limitat la analizarea obiectivelor de referință stabilite în Decizia de instituire a MCV. Pe lângă independența justiției și lupta anticorupție, raportul privind statul de drept acoperă și aspecte privind libertatea și pluralismul mass-mediei și alte mecanisme instituționale de control și echilibru.
Ce se întâmplă cu aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen?
Poziția Comisiei a fost întotdeauna foarte clară în sensul că trebuie să deschidem spațiul Schengen pentru Bulgaria și România. De 12 ani Bulgaria și România îndeplinesc, fără întrerupere, toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen, astfel cum se prevede în Regulamentul Schengen. Extinderea spațiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie. Bulgariei și României ar trebui să li se permită să participe pe deplin la spațiul Schengen fără întârziere.
Comisia nu a stabilit niciodată o legătură între aderarea la spațiul Schengen și MCV, deoarece acestea sunt direcții de lucru separate, fiecare cu propriile cerințe.
Pentru mai multe informații