Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, procedurile de selecție a proiectelor din cadrul politicii de coeziune continuă să pună accentul mai degrabă pe realizări și pe cheltuirea fondurilor decât pe rezultate, în pofida intențiilor declarate cu mult timp în urmă de a îmbunătăți lucrurile din acest punct de vedere. Mai mult, în opinia Curții, deficiențele de la nivelul monitorizării au făcut dificilă evaluarea măsurii în care finanțarea din partea UE a contribuit la îndeplinirea obiectivelor UE și ale statelor membre.
În perioada 2014-2020, UE a alocat, prin intermediul politicii sale de coeziune, aproape 350 de miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor în statele membre. Într-o serie de rapoarte anterioare, Curtea a salutat măsurile adoptate de Comisia Europeană în vederea creșterii accentului pus pe rezultate. Curtea a semnalat, totodată, existența unor deficiențe grave în ceea ce privește eficacitatea acestor măsuri și monitorizarea lor. Proiectele examinate de Curte pentru acest raport special provin din șapte programe care se derulează în patru state membre: Republica Cehă, Franța, Italia și Finlanda.
„Deși modul în care sunt acum concepute programele din cadrul politicii de coeziune este axat mai mult pe rezultate, dispunând de o logică de intervenție mai solidă și de un set cuprinzător de indicatori, concluzia noastră este, per ansamblu, că selecția proiectelor nu este orientată într-o măsură suficientă spre rezultate și că monitorizarea continuă să fie axată mai degrabă pe realizări”, a declarat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.
În opinia Curții, beneficiarii potențiali au fost bine informați și li s-a oferit asistență adecvată pentru a accesa fonduri din partea UE. Procedurile examinate de Curte erau concepute astfel încât să faciliteze selecția acelor proiecte care prezintă relevanță pentru atingerea obiectivelor programelor, însă criteriile de selecție rareori prevedeau ca solicitanții să definească indicatori de rezultat cuantificați la nivelul proiectului. Acest lucru face dificilă evaluarea obținerii rezultatelor scontate de către proiecte. Mai mult, în majoritatea cazurilor, proiectele erau selectate pe baza principiului „primul venit, primul servit”, în loc să se procedeze la punctarea lor și la realizarea unui clasament.
Prin urmare, nu există nicio garanție că au fost finanțate cele mai bune proiecte.
Curtea a constatat că sistemele de monitorizare au început să funcționeze doar într-o etapă tardivă, în principal din cauza întârzierilor în adoptarea cadrului juridic la nivelul UE. Persistă deficiențe la nivelul unora dintre sistemele informatice utilizate, fapt care pune în pericol fiabilitatea datelor de monitorizare produse. În cea mai mare parte, informațiile de monitorizare continuă să fie axate pe realizări: raportarea realizată de Comisie prezintă progresele înregistrate în ceea ce privește realizările și cheltuirea fondurilor, însă informațiile privind rezultatele efective obținute sunt limitate.
În 2019, Comisia va examina realizările obținute de programe cu scopul de a stabili dacă va debloca rezerva de performanță – o sumă pusă deoparte pentru fiecare program la începutul perioadei. Această examinare se va baza pe datele produse de aceste sisteme de monitorizare. În absența unor sisteme de monitorizare care să funcționeze în mod corespunzător, Curtea avertizează Comisia cu privire la riscul întâmpinării unor dificultăți la realizarea unei examinări pertinente.
Curtea formulează următoarele recomandări:
- statele membre ar trebui să procedeze la o comparație între cererile de finanțare a proiectelor, să impună beneficiarilor să definească, pentru fiecare proiect, cel puțin un indicator de rezultat veritabil și să evalueze, pentru cererile de finanțare, rezultatele preconizate și indicatorii aferenți;
- Comisia ar trebui să definească indicatori de rezultat comuni pentru Fondul european de dezvoltare regională și să își îmbunătățească raportarea cu privire la performanță;
- Comisia ar trebui să se asigure că în 2019 se va efectua o examinare pertinentă a performanței.
Sursa: Curtea de Conturi Europeană