Cum a evaluat Comisia Planul de redresare și reziliență al României?

Comisia evaluează planurile de redresare și reziliență pe baza a unsprezece criterii stabilite în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Conform acestor 11 criterii, Comisia trebuie să evalueze dacă:

• măsurile au un impact de durată;
• măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări;
• jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste;
• planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare;
• planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”;
• planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

Comisia și-a prezentat pe scurt evaluarea în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește decizia conține o documentație detaliată privind evaluarea.

Planul de redresare și reziliență al României sprijină în mod eficace tranziția verde?

Contribuția planului României la tranziția verde se ridică la 41 % din suma totală alocată, care este de 29,2 miliarde EUR. Se depășește astfel pragul minim de 37 % prevăzut de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Planul acordă o atenție specială tranziției verzi, fiind prevăzute reforme emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transportului rutier. Se preconizează că reformele și investițiile vor decarboniza în mod semnificativ sectorul energetic și vor debloca potențialul de utilizare a energiei din surse regenerabile. Atenția specială acordată eficienței energetice a clădirilor private și publice, digitalizării transportului rutier și feroviar și implementării infrastructurii de încărcare cu energie electrică, adaptării la schimbările climatice și economiei circulare va facilita, de asemenea, tranziția verde în toate sectoarele economiei.

Dat fiind faptul că planul prevede o serie de reforme și investiții în sectorul forestier, cum ar fi adoptarea Strategiei forestiere naționale, reconstrucția ecologică a habitatelor și conservarea speciilor, se preconizează că planul va contribui, de asemenea, la conservarea și refacerea biodiversității.

Planul de redresare și reziliență al României contribuie în mod eficace la tranziția digitală?

Contribuția planului României la tranziția digitală se ridică la 21 % din suma totală alocată, care este de 29,2 miliarde EUR. Se depășește astfel pragul minim de 20 % prevăzut de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Se preconizează că planul va aborda provocările aferente digitalizării administrației publice printr-un pachet cuprinzător de măsuri menite să ofere cetățenilor și întreprinderilor servicii sigure, interoperabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, rapide și centrate pe utilizator. Se preconizează că introducerea cărții de identitate electronice va facilita interacțiunea digitală dintre entitățile publice/private și cetățeni.

De asemenea, sectorul de afaceri urmează să beneficieze de investiții semnificative care se așteaptă să accelereze digitalizarea atât a IMM-urilor, cât și a întreprinderilor mari, cu accent pe dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor avansate. Planul include o reformă menită să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze integral cerințele de reglementare legate de întreprinderi. În plus, se prevede participarea în cadrul unui proiect multinațional sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

În ceea ce privește educația, reformele includ standarde pentru asigurarea calității activităților educaționale online și a alinierii sistemului educațional la DigComp, Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni. Investițiile vor sprijini dezvoltarea de cursuri de alfabetizare digitală, granturi pentru laboratoarele de informatică și smart-lab-uri, elaborarea de resurse educaționale deschise și scheme de digitalizare a universităților.

Planul de redresare și reziliență reprezintă un răspuns echilibrat la situația economică și socială din România?

Planul României reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a României și contribuie în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Planul urmează o abordare holistică pentru realizarea redresării și sporirea potențialului de creștere, consolidând în același timp reziliența socioeconomică și instituțională. Planul conține reforme și investiții care se consolidează reciproc și sunt coerente unele cu altele și vizează domenii de politică relevante ale UE, structurate în jurul celor șase piloni.

Planul conține o serie de măsuri care se preconizează că vor sprijini direct sau indirect investițiile private, inclusiv pentru IMM-uri, vor spori capacitatea țării de a atrage investiții și de a crea noi întreprinderi și locuri de muncă. Planul urmărește, de asemenea, să consolideze sustenabilitatea finanțelor publice prin reforme importante ale administrației fiscale, ale cadrului fiscal, ale gestiunii cheltuielilor publice și ale sistemului public de pensii. Planul prevede, de asemenea, consolidarea coeziunii sociale și teritoriale prin măsuri structurale pe piața forței de muncă și prin reforme și investiții importante care vizează atât dezvoltarea urbană, cât și dezvoltarea rurală, și care se preconizează că vor reduce disparitățile teritoriale la nivel regional, intraregional și intrajudețean.

Se preconizează că reformele și investițiile propuse vor consolida reziliența generală a sistemului de sănătate, inclusiv prin digitalizarea acestuia. În fine, măsurile din plan vizează sprijinirea generațiilor viitoare, în principal prin abordarea provocărilor legate de calitatea, echitatea și infrastructura sistemului educațional. Modernizarea infrastructurii școlare și universitare în zonele urbane și rurale, digitalizarea educației și un sistem de granturi pentru reducerea ratei abandonului școlar sunt principalele măsuri menite să abordeze aceste provocări.

Reformele prezentate de România abordează în mod eficace o parte semnificativă a recomandărilor specifice care i-au fost adresate în contextul semestrului european?

Planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a unei părți semnificative a provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României. În special, se preconizează că reformele și investițiile incluse în plan vor contribui la abordarea provocărilor din domeniul sustenabilității finanțelor publice și a sistemului de pensii, al sistemului de sănătate, al administrației publice, al mediului de afaceri, al educației și al tranziției verzi și digitale.

Digitalizarea completă a administrației fiscale și eliminarea treptată a stimulentelor fiscale excesive, precum și un cadru fiscal îmbunătățit vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice. Planul urmărește, de asemenea, să asigure sustenabilitatea și echitatea sistemului public de pensii. Se preconizează că reformele din domeniul sănătății, însoțite de investiții în digitalizare, vor îmbunătăți accesul la sistemul de sănătate, precum și eficiența din punctul de vedere al costurilor și reziliența acestuia.

Procesul decizional bazat pe date factuale, planificarea pe termen lung și organizarea de consultări publice, precum și măsurile menite să îmbunătățească procesul de achiziții publice, să consolideze eficacitatea sistemului judiciar și să combată corupția vor contribui la îmbunătățirea calității și a eficacității administrației publice. Reformele vizând stabilirea salariului minim, consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și dialogul social abordează, de asemenea, recomandări specifice adresate României care au rămas nesoluționate de mult timp. Planul prevede, de asemenea, măsuri pentru un sistem de educație și îngrijire timpurie unitar, incluziv și de calitate, însoțite de investiții în îngrijirea copiilor.

Sursa: Comisia Europeana