În cadrul măsurilor luate ca urmare a proclamării Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia Europeană a adoptat astăzi o propunere de nouă directivă referitoare la condiții de muncă mai transparente și mai previzibile la nivelul întregii UE. Propunerea Comisiei completează și modernizează obligațiile existente de informare a fiecărui lucrător cu privire la condițiile sale de muncă. În plus, propunerea creează noi standarde minime pentru a asigura faptul că toți lucrătorii, inclusiv cei cu contracte de muncă atipice, beneficiază de o previzibilitate și de o claritate mai mare în ceea ce privește condițiile lor de muncă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Consultările cu partenerii sociali au confirmat necesitatea existenței unor condiții de muncă mai transparente și mai previzibile în UE. Propunerea respectă compromisul dintre o ocupare mai sigură a forței de muncă în cadrul tipurilor actuale și viitoare de formule de lucru, necesitatea de a lăsa loc pentru flexibilitate și asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Această propunere respectă pe deplin practicile naționale de dialog social, permițând partenerilor sociali să pună în aplicare noile cerințe minime referitoare la condițiile de muncă prin intermediul unor contracte colective de muncă.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a adăugat: „Prin adoptarea propunerii de astăzi, luăm măsuri pentru a îmbunătăți transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă. Universul muncii este în rapidă schimbare, cu un număr crescând de locuri de muncă și de contracte atipice. Aceasta înseamnă că din ce în ce mai mulți oameni sunt expuși riscului de a nu mai beneficia de drepturi de bază, începând cu dreptul de a cunoaște condițiile în care lucrează. Un grad mai mare de transparență și de previzibilitate va fi benefic atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi.”

Comisia estimează că directiva propusă va viza și va proteja între 2 și 3 milioane de lucrători suplimentari cu contracte de muncă atipice, spre deosebire de legislația existentă. În același timp, propunerea introduce măsuri pentru evitarea impunerii unei sarcini administrative asupra angajatorilor, de exemplu dându-le acestora posibilitatea de a furniza în format electronic informațiile solicitate. De asemenea, noile norme vor crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, astfel încât angajatorii vor beneficia de o concurență mai corectă pe piața internă, cu mai puține lacune. Existența unor condiții de muncă mai transparente și mai previzibile este de asemenea importantă pentru a avea o forță de muncă mai motivată și mai productivă.

Mai concret, Comisia vizează reducerea riscului de protecție insuficientă a lucrătorilor prin următoarele măsuri:

• Alinierea noțiunii de lucrător la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În temeiul normelor actuale, definițiile pot varia și anumite categorii de lucrători ajung să fie excluse. Utilizând definiția lucrătorului din jurisprudența Curții, această directivă ar asigura acoperirea acelorași categorii generale de lucrători.
• Aducerea în cadrul domeniului de aplicare al directivei a unor forme de muncă ce sunt în prezent adesea excluse. Printre acestea se numără lucrătorii casnici, lucrătorii angajați marginal cu fracțiune de normă sau lucrătorii cu contracte de foarte scurtă durată, iar domeniul de aplicare va fi de asemenea extins la noi forme de muncă, precum lucrătorii la cerere, lucrătorii pe bază de tichete și lucrătorii prin platforme online.
• Asigurarea faptului că lucrătorilor li se pune la dispoziție un pachet de informații actualizate și extinse încă din prima zi a încadrării în muncă, în loc de la două luni de la data de începere a încadrării în muncă, cum este cazul în prezent.
• Crearea unor noi drepturi minime, precum dreptul la o mai mare previzibilitate a muncii pentru cei care lucrează în cea mai mare parte cu un program variabil, posibilitatea de a cere trecerea la o formă de muncă mai stabilă și de a primi un răspuns scris sau dreptul la formare obligatorie fără deducere din salariu.
• Consolidarea mijloacelor de asigurare a respectării legislației și a căilor de atac ca soluție de ultimă instanță pentru rezolvarea eventualelor dezacorduri, în cazul în care dialogul nu este suficient.

Directiva propusă ar trebui să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene și să fie pusă în aplicare de statele membre, fie prin acte legislative, fie prin contracte colective de muncă încheiate de partenerii sociali. Recunoscând pe deplin importanța dialogului social, partenerii sociali ar putea modifica drepturile minime propuse de directivă, atât timp cât nivelul general de protecție conferit de aceasta este respectat.

Prezenta inițiativă este una dintre măsurile luate de Comisie în vederea implementării Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost proclamat în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 17 noiembrie 2017. Mai precis, directiva contribuie la implementarea principiului 5 privind „locuri de muncă sigure și adaptabile” și a principiului 7 privind „informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere”.

Context

Propunerea Comisiei de directivă privind condiții de muncă transparente și previzibile actualizează și înlocuiește Directiva din 1991 privind declarația scrisă (91/533/CEE), care dă lucrătorilor încadrați la un nou loc de muncă dreptul de a fi notificați în scris în legătură cu aspectele esențiale ale raportului lor de muncă. După peste 25 de ani, această directivă nu mai reflectă realitățile în schimbare ale pieței muncii, în special noile forme de muncă ce au apărut în ultimii ani. Flexibilitatea crescândă a pieței muncii și o diversitate din ce în ce mai mare a formelor de muncă au dus la crearea de noi locuri de muncă și au permis intrarea pe piața muncii a unui număr mai mare de oameni. Însă ele au relevat și existența unor lacune în ceea ce privește protecția lucrătorilor și, în unele cazuri care implică lucrători vulnerabili, au contribuit la noi forme de precaritate.

Inițiativa a fost anunțată în aprilie 2017, împreună cu Pilonul european al drepturilor sociale. Ea face parte din programul de lucru al Comisiei pentru 2018 și a urmat procedura unei consultări în două etape a partenerilor sociali. Partenerii sociali nu au deschis negocieri pentru a propune un acord propriu. Prin urmare, Comisia a decis să ia măsuri în concordanță cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

De asemenea, inițiativa constituie un răspuns la Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale, prin care se solicita o directivă-cadru privind condiții de muncă decente în toate formele de muncă, și la cea din 4 iulie 2017 referitoare la condițiile de muncă și locurile de muncă precare, prin care se solicita o revizuire a Directivei din 1991 pentru a se ține seama de noile forme de muncă.

Consiliul European din 14-15 decembrie a solicitat legiuitorului UE să avanseze rapid în ceea ce privește dosarele sociale nefinalizate la nivelul UE, referindu-se și la inițiativele anunțate de Comisie în programul său de lucru, printre care se numără și această directivă.

Directiva propusă a fost elaborată pe baza unei consultări publice speciale și a unei evaluări cuprinzătoare a legislației existente, rezultatele fiind sintetizate în evaluarea impactului.

Etapele următoare

În conformitate cu procedura legislativă ordinară, această propunere urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliu.

Pentru informații suplimentare

MEMO: Propunerea Comisiei de sporire a transparenței și a previzibilității condițiilor de muncă – întrebări și răspunsuri

Articol cu linkuri către documente juridice de pe site-ul web al DG Ocuparea forței de muncă.

Sursa: Comisia Europeana