Potrivit unui raport special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană nu a depus suficiente eforturi pentru a valorifica întregul potențial al programelor sale spațiale. Programele satelit are Galileo și Copernicus, în special, oferă servicii și date valoroase, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a valorifica investiția semnificativă realizată (aproximativ 18 miliarde de euro până în prezent) și pentru a optimiza beneficiile pe care acestea le aduc pentru cetățeni și pentru economie. Curtea recomandă adoptarea unei strategii cuprinzătoare, acțiuni mai bine direcționate și o mai bună utilizare a cadrului de reglementare pentru sprijinirea eficientă a utilizării serviciilor.
În prezent, UE dispune de trei programe spațiale, dintre care două reprezintă cea mai mare parte a investițiilor: Copernicus, care furnizează date de la sateliții de observare a Pământului, și Galileo, un sistem global de navigație și poziționare prin satelit. Până la sfârșitul anului 2020, UE a cheltuit 18,3 miliarde de euro pentru programele sale spațiale. Pentru perioada 2021-2027, aceasta a alocat peste 14 miliarde de euro. În strategia sa din 2016, Comisia Europeană s-a străduit să maximizeze beneficiile economice și societale oferite de programele spațiale europene. Ea nu a definit însă beneficiile preconizate și nici nu a stabilit obiective și termene clare care să explice ce ar trebui să se obțină și până când.
„Din punct de vedere tehnologic, UE a reușitsă devină un actor de talie mondială în domeniul serviciilor spațiale de observare a Pământului și de navigație, dar, pentru a valorifica pe deplin investițiile publice semnificative realizate, îi lipsește o abordare cuprinzătoare pentru susținerea utilizării serviciilor sale spațiale”, a declarat domnul Mihails Kozlovs, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Întrucât majoritatea măsurilor pentru perioada 2021-2027 sunt încă pe platforma de lansare, Curtea speră că auditul său va declanșa numărătoarea inversă pentru un nou set de acțiuni care pot ajuta în mod eficient UE să profite de toate beneficiile aduse de aceste active valoroase.”
Curtea a constatat că abordarea adoptată de Comisie pentru a evalua amploarea beneficiilor potențiale avea o serie de deficiențe. Prin urmare, impactul economic asupra creșterii economice și asupra locurilor de muncă, precum și beneficiile globale reale ale programelor nu sunt cunoscute și ar putea fi supraestimate sau subestimate.
Curtea observă că atunci când au început operațiunile, în 2016, programul Galileo era deja întârziat cu opt ani față de planurile inițiale. Recent s-au înregistrat însă progrese satisfăcătoare în ceea ce privește introducerea receptoarelor compatibile Galileo și, prin urmare, în ceea ce privește utilizarea serviciilor Galileo în segmente de piață relevante, cum ar fi cel al telefoanelor inteligente sau cel al aplicațiilor auto. Totuși, sistemul GPS american, primul sistem global de navigație prin satelit la nivel mondial, are în continuare o prezență puternică pe piață și va mai trece timp până când utilizatorii vor adopta serviciile Galileo pe o scară mai largă. Acest lucru este agravat de întârzieri recurente: chiar dacă Galileo dispune de elemente pe care alte sisteme nu le pot oferi, acestea nu sunt încă pe deplin disponibile.
Curtea a constatat, de asemenea, că mai multe acțiuni esențiale de promovare a utilizării datelor Copernicus la nivelul UE nu erau suficient de bine direcționate sau că acestea nu determinaseră creșterea preconizată a nivelului de adoptare a programului. Pentru a produce efecte depline, aplicațiile trebuie să fie utilizate și în afara sectorului spațial, dar utilizarea lor rămâne în mare parte limitată la experți și la oameni de știință. Accesul la datele Copernicus a fost îmbunătățit, dar acesta este în continuare furnizat prin intermediul prea multor platforme diferite și încă nu există o viziune pe termen lung în privința unui acces eficient la date.
În Strategia spațială pentru Europa adoptată de Comisie în 2016, aceasta s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri de reglementare pentru a încuraja adoptarea de soluții spațiale. S-au luat însă puține măsuri pentru identificarea barierelor de reglementare sau administrative care ar putea împiedica utilizarea serviciilor spațiale. În opinia Curții, Comisia a profitat doar parțial de posibilitățile de promovare a acestor servicii în legislația sau în standardele UE și rămân lacune semnificative în promovarea utilizării programelor spațiale ale UE în legislația UE sau în standardele internaționale. În multe domenii relevante (de exemplu transportul rutier și logistica, automobilele autonome sau dronele), reglementările, în cel mai bun caz, sunt incomplete, iar în cel mai rău caz, lipsesc.
Informații generale
Comisia Europeană, Agenția Spațială Europeană (ESA) și diverse alte entități ale UE și din afara acesteia participă la gestionarea programelor spațiale ale UE în cooperare cu statele membre.
În prezent, UE are trei programe spațiale emblematice: Copernicus, cel mai mare program de observare a Pământului din lume, Galileo, sistemul global de navigație prin satelit al UE (GNSS), și EGNOS, Serviciul european geostaționar mixt de navigare. Sfera auditului nu a inclus programul EGNOS, care privește un domeniu foarte specific și are o importanță limitată din punct de vedere financiar.
Raportul special nr. 07/2021: „Programele spațiale Galileo și Copernicus ale UE: serviciile au fost lansate, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura utilizarea acestora” este disponibil în prezent în limba engleză pe site-ul Curții (eca.europa.eu).
Sursa: ECA