Planul de Investiții al Pactului Ecologic European

Ce este Planul de investiții al Pactului ecologic?

Planul de investiții al Pactului ecologic european (EGDIP), denumit și Planul de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP), reprezintă pilonul de investiții al Pactului ecologic. Pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul ecologic european, Planul va mobiliza cel puțin o mie de miliarde EUR pentru investiții durabile în decursul următorilor zece ani. Mecanismul pentru o tranziție justă, care este parte a acestui plan, va urmări să asigure o tranziție echitabilă și justă către o economie verde. Mecanismul va mobiliza, în perioada 2021-2027, investiții în valoare de cel puțin 100 de miliarde EUR în sprijinul lucrătorilor și al cetățenilor din regiunile cele mai afectate de tranziție.

Planul de investiții al Pactului ecologic european urmărește trei obiective principale:

  • în primul rând, va suplimenta nivelul finanțării destinate tranziției și va mobiliza în următorii zece ani cel puțin o mie de miliarde EUR din bugetul UE și din instrumentele financiare înrudite, în special din InvestEU, pentru a sprijini investițiile durabile;
  • în al doilea rând, va crea un cadru propice în care investitorilor din sectorul privat și din sectorul public să le fie mai ușor să facă investiții durabile;
  • în al treilea rând, va sprijini administrațiile publice și promotorii de proiecte să identifice, să structureze și să execute proiecte durabile.

Cum va fi finanțat Planul de investiții al Pactului ecologic european? Cum vor fi mobilizate cele o mie de miliarde EUR?

Obiectivul de a deveni până în 2050 primul bloc de țări din lume neutru din punct de vedere climatic este în egală măsură o mare provocare și o mare oportunitate. Bugetul UE, statele membre și actorii privați vor juca un rol important în finanțarea Pactului ecologic european. Bugetul UE nu poate în sine oferi suficiente fonduri nici pentru a aborda schimbările climatice, nici pentru a răspunde nevoilor masive de investiții de la nivel mondial. Trebuie ca și statele membre și actorii privați să contribuie, astfel încât pactul să capete anvergura necesară.

Următorul buget pe termen lung al UE va dura șapte ani, din 2021 până în 2027, și va investi substanțial în obiectivele legate de climă și de mediu. Comisia a propus ca 25 % din valoarea totală a bugetului să fie procentul destinat acțiunilor climatice și cheltuielilor legate de mediu efectuate în cadrul diferitelor programe (de ex., Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european de garantare agricolă, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, fondurile aferente programelor Orizont Europa și Life). Adunând sumele aferente acestor fonduri, extrapolând cifrele de la 7 la 10 ani și pornind de la ipoteza că după 2027 obiectivul fixat în materie de climă va fi cel puțin menținut, rezultă că suma care va putea fi furnizată din bugetul UE pentru Planul de investiții al Pactului ecologic european va fi de 503 miliarde EUR. Această sumă va permite ca în același orizont de timp să se mobilizeze o cofinanțare națională suplimentară în valoare de 114 miliarde EUR pentru proiecte din domeniul climei și al mediului.

InvestEU va mobiliza, în perioada 2021-2030, investiții private și publice în domeniul climei și al mediului în valoare de aproximativ 279 de miliarde EUR. De asemenea, va oferi o garanție de la bugetul UE pentru a permite Grupului BEI și altor parteneri de implementare să investească într-un număr mai mare de proiecte și în proiecte cu un grad mai ridicat de risc, atrăgându-i astfel pe investitorii privați.

Pentru a avea siguranța că nimeni nu e lăsat în urmă, Mecanismul pentru o tranziție justă va mobiliza în perioada 2021-2027 investiții în valoare de cel puțin 100 de miliarde EUR, bazate pe fonduri provenite din bugetul UE, din cofinanțarea oferită de statele membre, precum și din contribuțiile InvestEU și ale Băncii Europene de Investiții (BEI). Extrapolând datele la zece ani, rezultă că Mecanismul pentru o tranziție justă va mobiliza aproximativ 143 de miliarde EUR.

Mai mult, Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare, care nu fac parte din bugetul UE, dar care sunt finanțate dintr-o parte din veniturile obținute dintr-un instrument-cheie de politică – licitarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, vor furniza aproximativ 25 de miliarde EUR pentru tranziția UE către neutralitatea climatică, cu un accent special, în cazul Fondului pentru modernizare, pe statele membre cu venituri mai scăzute.

Câte din aceste resurse sunt noi?

Planul de investiții al Pactului ecologic european se bazează pe propunerea Comisiei privind viitorul buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Cu o durată de 7 ani, acesta va mobiliza 25 % din bugetul UE pentru finanțarea de acțiuni în domeniul climei și va investi în obiective de mediu prin intermediul mai multor programe ale UE. Extrapolând cifrele corespunzătoare la 10 ani și presupunând că după 2027 obiectivul fixat în materie de climă va fi cel puțin menținut, se preconizează că bugetul pe termen lung va putea furniza 503 miliarde EUR. Următorul buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027 este în prezent în curs de negociere. Cifrele sunt extrapolate la zece ani, fără a aduce în vreun fel atingere unui acord final privind următorul buget pe termen lung și cel de după 2027.

Planul se bazează, de asemenea, pe contribuțiile din partea bugetelor naționale pentru proiectele UE, pe investițiile publice și private mobilizate de InvestEU și pe fondurile EU ETS (Fondul pentru modernizare și Fondul pentru inovare).

Comisia a propus să se instituie, ca parte a Planului de investiții al Pactului ecologic european, un Mecanism pentru o tranziție justă care să includă un nou Fond pentru o tranziție justă. Fondul pentru o tranziție justă va beneficia de fonduri noi de la bugetul UE în valoare de 7,5 miliarde EUR, sumă care va fi suplimentară celei indicate în propunerea din 2018 a Comisiei privind bugetul pe termen lung.

Va fi nevoie să se modifice propunerile actuale privind următorul buget pe termen lung (2021-2027) pentru a se putea pune la dispoziție aceste fonduri ale UE?

La 2 mai 2018, Comisia a prezentat o propunere privind un buget modern, echilibrat și echitabil, care să transpună în realitate prioritățile Europei stabilite la Bratislava în 2016 și la Roma în 2017 de liderii UE. Cele 37 de propuneri sectoriale au fost prezentate imediat după aceea. De atunci, Comisia lucrează în strânsă colaborare cu președințiile prin rotație ale Consiliului și cu Parlamentul European pentru a da un nou avânt negocierilor. S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește cadrul general și multe dintre propunerile sectoriale.

Comisia își va urmări în continuare prioritățile, astfel cum sunt indicate în orientările politice, circumscriindu-le nivelului mai vast de ambiție pe care l-a stabilit pentru bugetul UE. Un Mecanism pentru o tranziție justă ambițios este o prioritate în acest context. Este de altfel motivul pentru care Comisia a prezentat această propunere foarte devreme în cursul mandatului său.

Propunerile de astăzi referitoare la Regulamentul privind Mecanismul pentru o tranziție justă și Fondul pentru o tranziție justă sunt prezentate într-un moment în care negocierile privind bugetul UE pe termen lung sunt destul de avansate. Prin urmare, aceste propuneri vor fi incluse în procesul general de negociere. Miza este de a se ajunge la un rezultat care să corespundă obiectivelor noastre, ținând seama de constrângerile de ordin mai general. Prin urmare, propunerea privind bugetul pe termen lung nu va fi redeschisă, iar Comisia se așteaptă ca propunerile de astăzi să fie incluse în cadrul acordului final privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Cadrul de negociere publicat de președinția finlandeză cuprinde un punct pour memoire pentru Mecanismul pentru o tranziție justă, în care se recunoaște că acest nou instrument are nevoie de o alocare de fonduri suplimentară.

Sunt aceste o mie de miliarde EUR puse la dispoziție în cadrul Planului de investiții al Pactului ecologic european aceleași cu cele o mie de miliarde EUR anunțate de Banca Europeană de Investiții pentru proiecte în domeniul climei?

Comisia s-a angajat să mobilizeze investiții în valoare de cel puțin o mie de miliarde EUR în următorul deceniu pentru a sprijini o tranziție justă către o economie verde. InvestEU va juca un rol-cheie în acest sens. BEI va contribui, la rândul său, la acest obiectiv prin intermediul InvestEU, care include schema specifică pentru o tranziție justă, respectiv pilonul 2 al Mecanismului pentru o tranziție justă, și o facilitate de credit pentru sectorul public – pilonul 3 al mecanismului. Se preconizează că BEI va avea o contribuție la Planul de investiții al Pactului ecologic european de aproximativ 250 de miliarde EUR sub forma unor investiții ce vor fi efectuate în cadrul mandatelor UE (adică în cadrul instrumentelor UE și din bugetul UE).

În plus, BEI a anunțat dublarea sumei stabilite ca țintă în materie de climă de la 25 la 50 % până în 2025. În următorul deceniu, aceasta înseamnă investiții cu o valoare totală de o mie de miliarde EUR, care includ operațiunile de finanțare proprii ale BEI, precum și pe cele din cadrul mandatelor UE.

Care este relația dintre Planul de investiții al Pactului ecologic european și InvestEU?

Programul InvestEU a fost propus în iunie 2018 ca parte a viitorului buget pe termen lung al UE. InvestEU face parte din Planul de investiții al Pactului ecologic european și este complementar acestuia.

InvestEU va aloca cel puțin 30 % din investițiile mobilizate pentru proiecte în domeniul climei și al mediului. InvestEU contribuie, de asemenea, la Mecanismul pentru o tranziție justă printr-o nouă schemă specifică InvestUE, care urmărește să mobilizeze investiții durabile în valoare de 45 de miliarde EUR în regiunile cele mai afectate de provocările tranziției.

InvestEU va avea totodată un rol important în promovarea practicilor de dezvoltare durabilă în rândul finanțatorilor publici și privați și al promotorilor de proiecte prin stabilirea unor standarde de urmărire a investițiilor în domeniul climei și prin evaluarea impactului pe care proiectele îl au în plan social și asupra mediului.

Nu în ultimul rând, programul InvestEU va oferi asistență tehnică și consiliere prin intermediul Platformei de consiliere InvestEU. Aceasta îi va ajuta pe promotorii de proiecte din sectorul public și privat să identifice, să dezvolte și să execute proiecte de investiții verzi. Totodată, portalul InvestEU va reprezenta în continuare un instrument gratuit, online și ușor de utilizat, care le va oferi vizibilitate întreprinderilor din UE și promotorilor de proiecte care caută finanțare și îi va pune în legătură cu investitori din întreaga lume.

Ce tip de proiecte vor fi finanțate în cadrul Planului de investiții al Pactului ecologic european? Cine poate beneficia?

Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții al Pactului ecologic european vor contribui la atingerea obiectivelor pactului, la dezvoltarea unor industrii energetice și ale economiei circulare noi și nepoluante și vor crea locuri de muncă de înaltă calitate pentru o economie europeană competitivă, adaptată provocărilor secolului XXI.

Fondurile și programele care contribuie la Planul de investiții al Pactului ecologic european (cum ar fi InvestEU sau Fondul pentru o tranziție justă) vor oferi finanțare personalizată pentru o gamă largă de proiecte. Atât proiectele de mici dimensiuni (de exemplu, reabilitarea energetică a gospodăriilor individuale), cât și cele de dimensiuni mai mari (de exemplu, instalarea unei rețele de stații de încărcare pentru vehiculele electrice) vor putea beneficia de finanțarea pusă la dispoziție prin programe și produse specifice. Sprijinul pentru investiții va fi ajustat în funcție de nivelul specific de risc al fiecărui proiect.

Examinând exemplele de proiecte de investiții durabile sprijinite de Planul de investiții pentru Europa, avem o perspectivă asupra tipului de proiecte care ar putea fi finanțate prin InvestEU ca parte a Planului de investiții al Pactului ecologic european. Printre astfel de proiecte se numără modernizarea serviciilor de termoficare din Budapesta, sprijinirea instalării de panouri solare pe locuințe private și sporirea eficienței energetice a companiilor industriale în Lituania sau modernizarea sistemului de furnizare a energiei electrice și termice din Zagreb.

Mecanismul pentru o tranziție justă se va concentra pe costurile sociale și economice ale tranziției în regiunile cele mai afectate și va finanța proiecte dintre cele mai diverse, de la crearea de noi locuri de muncă prin acordarea de sprijin întreprinderilor, acordarea de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și recalificare persoanelor aflate în șomaj care și-au pierdut locul de muncă din cauza tranziției, dar și proiecte de renovare a clădirilor și investiții în energia din surse regenerabile, în rețelele de termoficare și în transportul durabil.

Cum se va asigura Comisia că există un număr suficient de proiecte de înaltă calitate care să fie finanțate?

Una dintre principalele provocări legate de punerea în practică a Planului de investiții al Pactului ecologic european va fi constituirea unei rezerve de proiecte de investiții care să corespundă obiectivelor strategice ale UE. În prezent, numărul de proiecte de investiții disponibile nu reflectă cererea de pe piață. Asistența tehnică și consilierea acordată la toate nivelurile administrației publice vor contribui la identificarea și pregătirea unor proiecte durabile și la consolidarea capacităților promotorilor de proiecte.

Ca parte a acestor eforturi, Programul de sprijin pentru reforme structurale va oferi sprijin tehnic statelor membre să elaboreze și să pună în practică reforme care stimulează creșterea. La nivelul promotorilor de proiecte, Platforma de consiliere InvestEU și inițiativele de consiliere lansate în cadrul programului InvestEU vor sprijini identificarea, pregătirea, dezvoltarea, structurarea proiectelor de investiții, procedurile de atribuire a contractelor necesare și executarea acestor proiecte. Comisia se va asigura, de asemenea, că sprijinul acordat administrației publice și sprijinul pentru fiecare proiect sunt furnizate într-un mod coordonat. O formă de sprijin ar putea fi și asistența pentru combinarea diferitelor oportunități de finanțare în cadrul unor planuri regionale cuprinzătoare.

În ceea ce privește Mecanismul pentru o tranziție justă, Comisia va acorda într-o primă etapă asistență statelor membre și regiunilor pentru pregătirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă. O platformă pentru o tranziție justă va acorda apoi asistență pentru generarea rezervei de proiecte în regiunile cele mai expuse provocărilor tranziției.

Cum va monitoriza Comisia dacă investițiile finanțate sunt cu adevărat durabile?

Realizarea obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii va depinde de un sistem consolidat și solid de raportare și monitorizare, bazat pe metodologii specifice utilizate în cadrul programelor relevante.

Pe un plan mai general, Comisia va organiza în fiecare an o reuniune la nivel înalt în materie de investiții durabile cu toate părțile interesate. Aceasta va fi o ocazie de a trece în revistă progresele înregistrate la nivelul tuturor componentelor Planului de investiții al Pactului ecologic european și de a identifica noi modalități de acțiune.

Cum va fi utilizată taxonomia UE în contextul Planului de investiții al Pactului ecologic european?

Comisia salută acordul politic la care au ajuns recent colegiuitorii cu privire la Regulamentul de instituire a unui cadru care să faciliteze investițiile durabile, inclusiv a taxonomiei UE. Acest regulament va permite sectorului privat să aibă o înțelegere comună a ceea ce înseamnă investițiile verzi și oferă baza pentru stabilirea unui sistem de clasificare la nivelul UE a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Comisia va pregăti taxonomia în domeniul climei până la sfârșitul anului 2020, iar pentru toate celelalte obiective de mediu, până la sfârșitul anului 2021.

Taxonomia UE va fi integrată în metodologia InvestEU de urmărire a investițiilor durabile în domeniul climei care va fi utilizată de partenerii de implementare ai InvestEU.

Comisia va analiza, de asemenea, modul în care taxonomia UE poate fi utilizată de către sectorul public în contextul Pactului ecologic european, în afara cadrului programului InvestEU.

Cum va veni Planul de investiții al Pactului ecologic european în sprijinul populației și al regiunilor celor mai afectate de tranziția către o economie verde?

În contextul eforturilor UE de a atinge obiectivul neutralității climatice, nu toate statele membre sau regiunile pornesc de la același nivel. Unele au un drum mai lung de parcurs decât altele pentru a atinge obiectivele în materie de climă. În plus, anumite regiuni vor fi mai afectate de tranziție decât altele, în special regiunile în care locurile de muncă depind de combustibilii fosili, în special cărbune, lignit, turbă și șist bituminos, sau de procese industriale cu un factor de emisie de dioxid de carbon mare și care generează emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a se atinge obiectivul neutralității climatice, este esențial ca aceste regiuni să treacă printr-o transformare. Tranziția către o economie verde trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor, sectoarelor industriale și lucrătorilor care se confruntă cu cele mai mari provocări. Această tranziție trebuie să fie benefică pentru toți sau va eșua.

Pentru a garanta faptul că procesul de tranziție este unul echitabil, care ține seama de preocupările statelor membre, ale regiunilor, ale întreprinderilor și ale lucrătorilor care sunt cei mai afectați, Comisia propune instituirea unui Mecanism pentru o tranziție justă care să ofere un sprijin specific în acest sens.

În ce constă Mecanismul pentru o tranziție justă și cum va fi finanțat?

În timp ce Planul de investiții al Pactului ecologic european este axat pe felul în care obiectivele Pactului ecologic pot fi sprijinite în ansamblul lor, Mecanismul pentru o tranziție justă se adresează în mod specific regiunilor care vor fi cele mai afectate de tranziție, pentru a avea garanția că tranziția către neutralitatea climatică este în beneficiul tuturor.

Mecanismul pentru o tranziție justă este structurat în jurul a trei piloni de finanțare:

  • Fondul pentru o tranziție justă: Noul fond va avea propriul său pachet financiar în cadrul bugetului UE, care, conform propunerii Comisiei, ar urma să fie de 7,5 miliarde EUR, în plus față de suma indicată în propunerea sa privind bugetul pe termen lung. Fondul face obiectul unei noi propuneri legislative prezentate împreună cu Planul de investiții al Pactului ecologic european. Pentru fiecare euro acordat din partea Fondului pentru o tranziție justă, statele membre vor contribui cu minimum 1,5 EUR și maximum 3 EUR din partea Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului social european Plus. Aceste resurse de la bugetul UE vor fi completate cu cofinanțarea națională, în conformitate cu normele politicii de coeziune. Cumulată, suma rezultată se va situa între 30 și 50 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Fondul va oferi, în principal, granturi în regiunile în care există un număr mare de persoane care lucrează în sectoarele cărbunelui, lignitului, șisturilor bituminoase și turbei sau în regiunile în care există sectoare industriale cu emisii mari de gaze cu efect de seră. Fondul le va oferi, de exemplu, sprijin lucrătorilor să își dezvolte aptitudinile și competențele pentru piața forței de muncă a viitorului, va sprijini IMM-urile, dar va crea și noi oportunități economice care vor genera locuri de muncă în aceste regiuni. De asemenea, va sprijini investițiile în tranziția către o energie curată, de exemplu în eficiența energetică;
  • o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, care va mobiliza investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR. Aceasta va atrage investiții private în beneficiul regiunilor celor mai afectate și va ajuta economiile din aceste regiuni să identifice noi surse de creștere. De exemplu, schema ar putea include proiecte de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor, proiecte energetice, de transporturi și de infrastructură socială. Schema va funcționa în conformitate cu principiile care definesc InvestEU, potrivit cărora o parte a finanțării oferite prin InvestEU trebuie să se axeze pe obiectivele tranziției juste. Obiectivul de a genera investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR corespunde unui provizion de aproximativ 1,8 miliarde EUR din partea bugetului UE pentru programul InvestEU;
  • o facilitate de împrumut pentru sectorul public cu Banca Europeană de Investiții, sprijinită din bugetul UE, care va mobiliza investiții cuprinse între 25 și 30 de miliarde EUR. Aceasta va fi utilizată pentru împrumuturi concesionale pentru sectorul public, de exemplu pentru investiții în infrastructura energetică și de transporturi, în rețelele de termoficare și în renovarea sau izolarea clădirilor. Facilitatea de împrumut se va baza pe o contribuție de 1,5 miliarde EUR de la bugetul UE și pe un împrumut BEI în valoare de 10 miliarde EUR pe risc propriu. În martie 2020 Comisia va prezenta o propunere legislativă de instituire a acestei noi facilități de împrumut pentru sectorul public.

Miza Mecanismului pentru o tranziție justă este mai largă decât aceea de a oferi pur și simplu finanțare: bazându-se pe o platformă pentru o tranziție justă, Comisia va oferi, de asemenea, asistență tehnică statelor membre, regiunilor și investitorilor și se va asigura că sunt implicate în mod adecvat în proces comunitățile afectate, autoritățile locale, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale. Platforma va permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență privind lecțiile învățate și de cele mai bune practici în toate sectoarele afectate. De asemenea, Comisia va facilita realizarea de investiții în procesul de tranziție prin garantarea faptului că în cadrul de reglementare se oferă stimulente adecvate în acest sens.

Cum pot beneficia statele membre de sprijin din partea Mecanismului pentru o tranziție justă?

Cei trei piloni de finanțare vor fi legați între ei prin „planuri teritoriale pentru o tranziție justă”. Ținând seama de analiza efectuată de Comisie în cadrul exercițiului semestrului european, statele membre vor elabora unul sau mai multe planuri teritoriale pentru o tranziție justă, în care vor furniza o prezentare succintă a procesului de tranziție până în 2030 și care vor fi în concordanță cu planurile naționale privind energia și clima și cu obiectivul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă vor identifica teritoriile cele mai afectate care ar trebui să beneficieze de sprijin. Pentru fiecare dintre aceste teritorii, planurile vor indica provocările sociale, economice și de mediu întâmpinate și vor oferi informații detaliate, de la caz la caz, cu privire la nevoile și măsurile de diversificare economică, de recalificare și de reabilitare a mediului care se impun.

Aprobarea planurilor de către Comisie va permite acordarea de finanțare specifică prin Fondul pentru o tranziție justă (pilonul 1 al Mecanismului pentru o tranziție justă), precum și prin InvestEU (pilonul 2) și prin facilitatea de împrumut pentru sectorul public acordată de BEI (pilonul 3). Proiectele din regiunile care au un plan pentru o tranziție justă aprobat sau proiectele care aduc beneficii directe regiunilor respective (chiar dacă nu se derulează efectiv în regiunile în cauză) pot beneficia de schema specifică din cadrul InvestEU și de facilitatea de împrumut pentru sectorul public, dar numai atunci când finanțarea acordată în afara teritoriilor vizate de tranziția justă sprijină tranziția acestora. Acest lucru este relevant în special pentru proiectele de infrastructură din domeniul transporturilor sau al infrastructurii energetice care îmbunătățesc conectivitatea acestor teritorii.

Teritoriile care primesc sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă vor beneficia, de asemenea, de o facilitate de asistență tehnică specifică, ce urmează să fie instituită la inițiativa Comisiei.

Ce țări vor putea beneficia de sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă și cum vor fi calculate fondurile care li se vor aloca?

Fondul pentru o tranziție justă va oferi sprijin tuturor statelor membre ale UE. Propunerea este gândită pentru o Uniune cu 27 de state membre, ținând seama de intenția Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană.

Distribuirea mijloacelor financiare ale Fondului pentru o tranziție justă va reflecta capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către neutralitatea climatică. Metoda de alocare ia în considerare:

  • amploarea provocării pe care o reprezintă tranziția pentru regiunile cu un factor de emisie de dioxid de carbon mare și care emit gaze cu efect de seră;
  • provocările sociale reprezentate, pe de o parte, de pierderea potențială de locuri de muncă în industrie, în sectorul exploatării șisturilor bituminoase, al extracției cărbunelui și lignitului și al producției de turbă și, pe de altă parte, de necesitatea unei recalificări ulterioare a lucrătorilor pentru a-și putea găsi un nou loc de muncă;
  • nivelul de dezvoltare economică și capacitatea de investiție a statelor membre.

Statele membre vor completa nivelul de finanțare care le este alocat prin Fondul pentru o tranziție justă din resurse proprii, printr-un mecanism de transfer din Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european +. Statele membre vor furniza, de asemenea, resurse naționale sub forma cofinanțării pentru a completa resursele puse la dispoziție de Uniune, în conformitate cu normele politicii de coeziune. Nivelul cofinanțării oferite de Uniune va fi stabilit în funcție de regiunea în care sunt situate teritoriile identificate. Astfel, pachetul financiar global al Fondului pentru o tranziție justă se va situa între 30 și 50 de miliarde EUR.

Cum se va asigura complementaritatea dintre Fondul pentru o tranziție justă și sprijinul acordat prin InvestEU și prin facilitatea de împrumut pentru sectorul public?

Sprijinul oferit prin Fondul pentru o tranziție justă va fi completat de o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU. Această schemă va sprijini o gamă mai largă de investiții, contribuind la tranziție în special prin sprijinirea activităților cu emisii scăzute de carbon și reziliente la schimbările climatice, cum ar fi investițiile în energia din surse regenerabile și în măsurile în favoarea eficienței energetice. Schema va putea, de asemenea, să acorde finanțare pentru infrastructura energetică și de transporturi, inclusiv pentru infrastructura de gaze și de termoficare, dar și pentru proiecte de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor și de infrastructură socială. În plus, o nouă facilitate de împrumut pentru sectorul public, creată împreună cu BEI, va oferi finanțare subvenționată autorităților locale în beneficiul regiunilor în cauză. Schema InvestEU și facilitatea de împrumut pentru sectorul public vor sprijini investițiile nu numai în proiecte derulate în teritoriile vizate de tranziția justă, ci și în proiecte care aduc beneficii directe tranziției din aceste regiuni.

Care este rolul Grupului Băncii Europene de Investiții în contextul Planului de investiții al Pactului ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă?

Grupul Băncii Europene de Investiții este un partener important al Comisiei Europene. Grupul BEI participă la Mecanismul pentru o tranziție justă în două moduri.

  • În primul rând, este principalul partener de finanțare, cu o pondere de 75 % din garanție, oferind sprijin pentru InvestEU, care este coloana vertebrală a Planului de investiții al Pactului ecologic european. În plus, Mecanismul pentru o tranziție justă va cuprinde o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, menită să genereze investiții suplimentare în beneficiul regiunilor celor mai afectate. Se vor aplica condițiile generale ale InvestEU, iar BEI va continua să fie partenerul privilegiat.
  • În al doilea rând, BEI va contribui la o facilitate de împrumut pentru sectorul public menită să sprijine autoritățile naționale și regionale cu împrumuturi cu dobândă scăzută. Cu o contribuție de la bugetul UE de 1,5 miliarde EUR și cu un împrumut acordat de BEI pe risc propriu în valoare de 10 miliarde EUR, facilitatea de împrumut pentru sectorul public ar putea mobiliza investiții publice cuprinse între 25 și 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Această sumă va fi utilizată pentru investiții în infrastructura energetică și de transporturi, în rețelele de termoficare, în renovarea și izolarea clădirilor etc.

Cum va contribui InvestEU la tranziția justă? Va fi alocată o parte din garanția bugetară în acest sens? Vor trebui să se redeschidă discuțiile cu colegiuitorii privind regulamentul?

Regulamentul privind InvestEU nu va fi reexaminat. O parte din finanțarea acordată de InvestEU se va axa pe obiectivele de tranziție justă. În acest fel s-ar putea genera investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, pentru a sprijini tranziția în regiunile în cauză, cu scopul de a reflecta cheia de repartizare națională în cadrul Fondului pentru o tranziție justă. Însă utilizarea finală a InvestEU va depinde în continuare de cerere și de rezerva de proiecte, iar capacitatea de absorbție a regiunilor în cauză va fi esențială pentru atingerea obiectivelor. Obiectivul global de a genera investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR corespunde unui provizion de aproximativ 1,8 miliarde EUR de la bugetul UE pentru programul InvestEU.

Pentru a se evita situația în care oferta de proiecte ar fi în mod inutil restricționată, InvestEU va sprijini investițiile nu doar în proiecte derulate în teritoriile vizate de tranziția justă (regiuni care au un plan de tranziție aprobat în temeiul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă), ci și în proiecte care aduc beneficii directe acestor regiuni. Acest lucru este relevant în special pentru proiectele din domeniul transporturilor sau al infrastructurii energetice care îmbunătățesc conectivitatea teritoriilor vizate de tranziția justă. Spre deosebire de Fondul pentru o tranziție justă, InvestEU va permite totodată realizarea de investiții într-o gamă mai largă de proiecte, eligibilitatea investițiilor fiind mai extinsă în cadrul InvestEU. Programul InvestEU va sprijini finanțarea, printre altele, a proiectelor de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor și de infrastructură socială, dar și a proiectelor de infrastructură energetică și de transporturi, inclusiv de infrastructură de gaze și de termoficare.

Cum va funcționa facilitatea de împrumut pentru sectorul public acordată de Grupul BEI? Cine vor fi beneficiarii?

Facilitatea de împrumut va viza în mod specific regiunile care vor fi cele mai afectate de tranziție. Acoperirea geografică exactă va fi aceeași ca în cazul schemei specifice pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU (pilonul 2 al JTM), și anume proiectele derulate în regiunile cu planuri pentru o tranziție justă aprobate și, de asemenea, proiectele care aduc beneficii directe acestor regiuni.

Investițiile care vor beneficia de sprijin vor fi dintre cele mai diverse, de la proiecte legate de infrastructura energetică și de transporturi la rețelele de termoficare, măsurile de eficiență energetică, inclusiv de renovare a clădirilor, precum și infrastructura socială și vor putea include și alte sectoare.

Sprijinul acordat în cadrul facilității de împrumut pentru sectorul public vizează proiecte care nu generează venituri și care, altfel, nu ar beneficia de finanțare. Prin urmare, această facilitate va fi complementară produselor oferite de schema specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU.

Comisia va prezenta o propunere legislativă de instituire a acestei noi facilități de împrumut pentru sectorul public în luna martie 2020.

Sursa: Comisia Europeana