Combaterea schimbarilor climatice reprezinta o prioritate majora pentru UE

Pentru perioada 2014-2020, Comisia și-a asumat angajamentul de a cheltui din bugetul UE cel puțin un euro din cinci (20%) pentru acțiuni în domeniul climei. Pentru perioada 2021-2027, acest obiectiv a fost majorat la 25% (un euro din patru). Potrivit unui nou document de analiză al Curții de Conturi Europene, stabilirea unor astfel de obiective poate constitui o măsură eficace în direcția atingerii obiectivelor climatice ale UE, atât timp cât metodologia utilizată pentru urmărirea fondurilor este fiabilă și se aplică în mod consecvent în toate domeniile de politică.


Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate majoră pentru UE. În loc să creeze un instrument de finanțare specific pentru combaterea schimbărilor climatice, Comisia a optat pentru stabilirea unui obiectiv privind procentul din bugetul UE care să fie cheltuit pentru acțiuni în domeniul climei. În acest context, urmărirea cheltuielilor legate de climă înseamnă măsurarea contribuției financiare aduse la obiectivele climatice din diferite surse de finanțare ale UE și evaluarea măsurii în care au fost atinse aceste obiective de cheltuieli.

„Cu toții ne dorim un buget al UE cu adevărat mai «verde»”, a declarat Joëlle Elvinger, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de analiză. „S-au înregistrat progrese, dar subzistă riscul supraestimării acțiunilor UE în domeniul climei. În perspectiva perioadei de după 2020, a Pactului verde al Comisiei și a obiectivului mai ambițios de 25 %, sunt necesare raportări fiabile cu privire la cheltuielile legate de climă”.

Curtea s-a concentrat pe urmărirea acțiunilor climatice în domeniul politicii agricole, în domeniul politicii de coeziune și în cel al politicii de cercetare, care, împreună, reprezintă marea majoritate a cheltuielilor legate de climă. Aceasta avertizase anterior (în Raportul special nr. 31/2016) cu privire la riscul ca obiectivul actual de a consacra 20 % din bugetul UE pentru cheltuieli aferente acțiunilor în domeniul climei să nu fie atins. În acest nou document de analiză, Curtea reiterează preocupările sale privind metodologia utilizată de Comisie pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă. Impactul negativ al cheltuielilor care duc la o creștere a emisiilor nu a fost contabilizat. Mai mult, Comisia a supraestimat măsura în care cheltuielile UE, și în special anumite scheme din cadrul politicii agricole comune (PAC), ar putea contribui la combaterea schimbărilor climatice.

În mai 2018, în prima sa propunere de buget pe termen lung al UE sau de „cadru financiar multianual” (CFM) pentru perioada 2021-2027, Comisia și-a majorat obiectivul privind cheltuielile UE pentru combaterea schimbărilor climatice de la 20% la 25%. Propunerea sa din decembrie 2019 privind Pactul verde european a confirmat această creștere.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 ar putea modifica prioritățile politice, reorientând atenția spre combaterea amenințărilor la adresa sănătății publice, stimularea economiei sau crearea de locuri de muncă. În mai 2020, Comisia – la solicitarea Consiliului European și a Parlamentului European – a prezentat o propunere revizuită de CFM pentru perioada 2021-2027, inclusiv un plan de relansare finanțat prin îndatorare pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această propunere este în prezent în curs de negociere. Cheltuielile globale legate de climă ale UE vor depinde de rezultatul acestor negocieri și de tipul investițiilor pentru care vor fi cheltuite efectiv fondurile suplimentare ale UE. În orice caz, schimbările climatice vor rămâne o provocare la nivel mondial și o preocupare majoră pentru cetățeni, pentru factorii de decizie politică și pentru părțile interesate.

Scopul acestui comunicat de presă este să prezinte mesajele principale ale documentului de analiză publicat de Curtea de Conturi Europeană. Textul integral al documentului de analiză este disponibil la adresa www.eca.europa.eu.