Economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Din cauza faptului că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile noastre din primăvară, impactul asupra activității economice în 2020 va fi mai semnificativ decât s-a anticipat.

Potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul economic al restricțiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am așteptat la început. Situația este încă dificilă și ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecții. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambițios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce privește anul în curs și anul viitor, ne putem aștepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenți la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii și companiile și să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieși din această criză mai puternici și uniți.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic.”

Este de așteptat ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020.

Impactul pandemiei asupra activității economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricții de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări și au fost aplicate restricții de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producția economică s-a contractat mult mai mult decât în primul trimestru.

Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai și iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deși aceasta va rămâne incompletă și inegală de la un stat membru la altul.

Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi și mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

O perspectivă neschimbată asupra inflației

Perspectiva globală asupra inflației s-a schimbat foarte puțin de la previziunile din primăvară, deși s-au înregistrat schimbări semnificative ale factorilor care stau la baza prețurilor.

Cu toate că prețurile petrolului și ale alimentelor au crescut mai mult decât s-a preconizat, este de așteptat ca efectul acestei creșteri să fie contrabalansat de perspectivele economice mai nefavorabile și de efectul reducerilor TVA și al altor măsuri luate în unele state membre.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,3 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

Riscuri deosebit de mari

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă.

Amploarea și durata pandemiei, precum și ale restricțiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricțiilor de deplasare a persoanelor va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Există riscuri considerabile ca piața forței de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat și ca dificultățile legate de lichidități să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi. Stabilitatea piețelor financiare este expusă riscurilor și există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naționale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relațiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit și UE ar putea duce, de asemenea, la o creștere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecționiste și o îndepărtare excesivă de lanțurile globale de producție ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerțului și a economiei mondiale.

Există și riscuri în sensul creșterii, precum disponibilitatea rapidă a unui vaccin împotriva coronavirusului.

Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privința sa. Un acord asupra propunerii Comisiei este așadar considerat, de asemenea, un risc în sensul creșterii.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situația epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricțiilor rămase.

În privința Regatul Unit, o ipoteză pur tehnică

Având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt clare, previziunile pentru 2021 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de menținere a situației actuale în ceea ce privește relațiile comerciale dintre cele două părți. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare și nicio previziune în ceea ce privește rezultatele negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare.

Pentru ROMÂNIA, consumul privat este de așteptat să scadă

Economia românească a dat semne de reziliență în primul trimestru al anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4% de la an la an (0,3% trimestrial), susținut în principal de consumul privat și acumularea de inventare. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deși într-un ritm semnificativ mai lent decât în ​​2019 în ansamblu. Exporturile nete au scăzut la creștere, pe măsură ce exporturile au scăzut din cauza scăderii cererii externe.

Datorită blocajului declanșat de pandemia COVID-19, se estimează o creștere reală a PIB-ului care va înregistra o scădere bruscă în al doilea trimestru al anului. Consumul privat este de așteptat să scadă ca urmare a restricțiilor de circulație, precum și a veniturilor mai mici. Incertitudinea va avea o pondere semnificativă asupra deciziilor de investiții în acest an, în timp ce activitatea de construcție ar putea oferi o oarecare ușurare. Activitatea economică redusă din principalii parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor. În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real va fi contractat cu 6% în 2020 și apoi revenire cu 4% în 2021.

Riscurile perspectivei de creștere sunt înclinate spre dezavantaj. Un al doilea val de infecții în România sau unul dintre principalii săi parteneri comerciali ar putea întârzia recuperarea economică. În plus, un factor important este modul în care autoritățile abordează îngrijorările privind traiectoria fiscală care precede criza COVID-19, care, dacă este neadresată, poate ajunge în cele din urmă la încrederea investitorilor, costurile de finanțare mai mari și o cale de creștere mai mică.

Scăderea accentuată a prețurilor la energie, precum și cererea agregată scăzută, urmează să reducă presiunile inflaționiste în 2020, compensând o creștere preconizată a prețurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanțului de aprovizionare și ca urmare a unei secete. Inflația HICP a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 și este prevăzută să fie în medie 2,5% pe parcursul întregului an. Se preconizează că va crește în medie 2,8% în 2021, susținută de o redresare a cererii.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 26 iunie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 30 iunie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din toamna anului 2020, care sunt programate a fi publicate în noiembrie 2020.

Sursa: Comisia Europeana