Propunerea de directiva pentru diligenta necesara privind sustenabilitatea intreprinderilor

De ce prezintă Comisia această inițiativă?

Una dintre prioritățile politice esențiale este trecerea către o economie durabilă. Acest lucru este esențial pentru bunăstarea societății și a planetei noastre. Întreprinderile joacă un rol fundamental în crearea unei economii și a unei societăți durabile și echitabile, dar au nevoie de sprijin sub forma unui cadru clar. Prin existența unei legislații la nivel european cu privire la diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate, se va accelera tranziția verde și se va asigura o protecție a drepturilor omului în Europa și în afara acesteia.

Economy Arrows Business Profit Growth Hacking

Nu doar Parlamentul European și Consiliul solicită luarea de măsuri, ci și societatea civilă și întreprinderile. Aproximativ 70 % dintre cele care au participat la studiul preliminar din 2020 privind diligența necesară, precum și la consultarea publică deschisă din 2021 au fost de acord că este necesar un cadru juridic armonizat la nivelul UE privind diligența necesară pentru drepturile omului și impactul asupra mediului. Pe baza sondajului realizat în 2020 în rândul consumatorilor, aproape opt din 10 respondenți indică faptul că durabilitatea este importantă pentru ei.

De ce acțiunile voluntare ale întreprinderilor nu sunt suficiente pentru a remedia impactul asupra drepturilor omului și asupra mediului?

Multe întreprinderi pun deja în aplicare instrumente de asigurare a durabilității întreprinderilor. De exemplu, în studiul privind cerințele de diligență necesară de-a lungul lanțului de aprovizionare publicat în 2020, o treime dintre respondenții din cadrul întreprinderilor din toate sectoarele au declarat că întreprinderile lor desfășoară activități în acest domeniu, ținând seama de toate efectele asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de angajamente sau inițiative voluntare sunt lăudabile și au permis, într-o anumită măsură, soluționarea problemelor în materie de durabilitate.

Cu toate acestea, conform cercetărilor făcute, atunci când întreprinderile iau măsuri voluntare, ele se concentrează asupra primei verigi din lanțurile de aprovizionare, în timp ce daunele aduse drepturilor omului și mediului se produc într-o pondere mai mare în aval în cadrul lanțului valoric. În plus, progresele sunt lente și inegale.

Iată de ce este nevoie de norme clare.

Ce vor trebui să facă întreprinderile?

Noua propunere stabilește o obligație de diligență necesară a întreprinderilor pentru a identifica, a preveni, a eradica, a atenua și a elimina impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului, în cadrul propriilor operațiuni ale întreprinderii, al filialelor acestora și al lanțurilor lor valorice. Aceasta se bazează pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și pe Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și conduita responsabilă în afaceri și este în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional în materie de drepturi ale omului și de muncă.

Conform noii propunerii, întreprinderilor care intră în domeniul său de aplicare le revin, în practică, următoarele obligații:

  • să integreze diligența necesară în politici;
  • să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și a mediului;
  • să prevină sau să atenueze impactul potențial;
  • să elimine sau să reducă la minim impactul concret;
  • să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor;
  • să monitorizeze eficacitatea politicii și a măsurilor de diligență necesară;
  • să comunice public cu privire la diligența necesară.

Pentru a aduce o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul acestei directive ar trebui să se aplice ținând seama de toate efectele negative asupra drepturilor omului și asupra mediului identificate în anexa la aceasta.

Aceasta înseamnă că întreprinderile trebuie să ia măsuri adecvate pentru a preveni, a eradica sau a atenua impactul asupra drepturilor și interdicțiilor incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului, de exemplu în ceea ce privește accesul lucrătorilor la alimente, îmbrăcăminte, apă și salubritate adecvate la locul de muncă. De asemenea, întreprinderile au obligația de a lua măsuri pentru a preveni, a elimina sau a atenua efectele negative asupra mediului care contravin unei serii de convenții multilaterale de mediu.

În plus, conform noii propuneri, unora dintre marile întreprinderi le revine obligația să adopte un plan pentru a se asigura că strategia lor de afaceri este compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Care sunt obligațiile directorilor și cum se va asigura respectarea lor?

Sunt prevăzute, totodată, obligații pentru directorii acelor întreprinderi din UE pe care le vizează domeniul de aplicare al directivei. Printre aceste obligații se numără lansarea și supravegherea punerii în aplicare a proceselor de diligență necesară și integrarea diligenței necesare în strategia corporativă. În plus, atunci când directorii acționează în interesul întreprinderii, aceștia trebuie să țină seama de consecințele deciziilor lor asupra drepturilor omului, a climei și a mediului și de consecințele probabile ale fiecăreia dintre deciziile pe care le iau pe termen lung. Întreprinderile trebuie să țină seama în mod corespunzător de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în planul lor pentru combaterea schimbărilor climatice atunci când stabilesc oricare remunerație variabilă legată de contribuția unui director la strategia de afaceri a întreprinderii, precum și la interesele pe termen lung și la durabilitatea acesteia.

Normele privind obligațiile directorilor sunt puse în aplicare prin intermediul legislației existente a statelor membre.

Vor viza aceste norme toate întreprinderile?

Noile norme se vor aplica numai în cazul societăților cu răspundere limitată de mari dimensiuni cu o capacitate economică substanțială. Întreprinderile mici și mijlocii sunt excluse din domeniul de aplicare direct. Normele se aplică întreprinderilor care au peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR la nivel mondial. La 2 ani de la intrarea în vigoare a noilor norme, acestea vor fi extinse și la alte societăți cu răspundere limitată care au peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR la nivel mondial, în sectoarele în care a fost identificat un risc ridicat de încălcare a drepturilor omului sau de prejudicii aduse mediului, de exemplu în agricultură, industria textilă sau extracția minereurilor. Directiva se va aplica, de asemenea, întreprinderilor din afara UE care își desfășoară activitatea în UE, în cazul cărora pragul cifrei de afaceri generate în UE corespunde valorii menționate mai sus.

IMM-urile vor fi vizate de noile norme?

IMM-urile nu intră în domeniul de aplicare al directivei. Cu toate acestea, ar putea fi și ele afectate de noile norme, în mod indirect, dat fiind efectul acțiunilor desfășurate de întreprinderile de mari dimensiuni în cadrul lanțurilor valorice. Prin urmare, propunerea prevede un sprijin specific destinat IMM-urilor, cum ar fi orientări și alte instrumente care să le ajute să integreze treptat considerentele în materie de durabilitate în activitățile lor comerciale. Statele membre furnizează un sprijin tehnic suplimentar IMM-urilor și le pot oferi sprijin financiar, pentru a facilita adaptarea. Propunerea va conține, de asemenea, și elemente menite să protejeze IMM-urile împotriva cerințelor excesive din partea întreprinderilor mari.

Ce se întâmplă dacă întreprinderile nu respectă noile norme?

Statele membre vor supraveghea respectarea de către întreprinderi a obligațiilor lor de diligență necesară. Statele membre ar putea amenda întreprinderile sau ar putea emite ordonanțe prin care să le impună acestora să respecte obligația de diligență necesară.

Este deosebit de important să li se permită victimelor să obțină despăgubiri pentru daune. Prin urmare, conform propunerii, și cei care au suferit prejudicii au la dispoziție posibilitatea de a trage la răspundere societățile. Aceasta înseamnă că victimele vor avea posibilitatea de a introduce o acțiune în răspundere civilă în fața instanțelor competente. O astfel de răspundere civilă vizează operațiunile proprii ale întreprinderilor și ale filialelor acestora, precum și relațiile comerciale stabilite cu care întreprinderea cooperează în mod regulat și frecvent, în cazul în care prejudiciul ar fi putut fi identificat și prevenit sau atenuat prin măsuri de diligență necesară adecvate.

Cum va fi asigurată aplicarea efectivă?

Statele membre vor desemna o autoritate care să asigure aplicarea efectivă. De asemenea, conform directivei statele membre au obligația să își adapteze normele privind răspunderea civilă pentru a acoperi cazurile în care daunele rezultă din nerespectarea de către o întreprindere a obligațiilor de diligență necesară, pe baza regimurilor lor existente privind răspunderea civilă.

La nivel european, Comisia va institui o rețea europeană a autorităților de supraveghere care va reuni reprezentanți ai organismelor naționale, pentru a asigura o abordare coordonată și pentru a permite schimbul de cunoștințe și de experiență.

Care sunt avantajele pentru cetățeni?

Cetățenii vor conștientiza într-o mai mare măsură impactul produselor pe care le cumpără și al serviciilor pe care le utilizează. Iată principalele avantaje:

  • Mai multă transparență și fiabilitate cu privire la modul în care sunt fabricate produsele și sunt prestate serviciile.
  • Protecția drepturilor omului – modelele de afaceri durabile trebuie să împiedice încălcarea drepturilor omului.
  • Un mediu mai sănătos și un angajament pe termen mai lung din partea întreprinderilor față de mediu. De asemenea, ar putea crește gradul de motivație al cetățenilor de a proteja mediul, știind că nu sunt singurii care depun eforturi și că întreprinderile își îndeplinesc, și ele, sarcinile care le revin.

Care sunt avantajele pentru întreprinderi?

În premieră, întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața UE vor dispune de norme comune și clare privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate. Principalele avantaje vor fi următoarele:

  • Prevenirea fragmentării juridice. Unele țări din UE (cum ar fi Franța, Germania sau Țările de Jos) au elaborat norme naționale sau doresc să facă acest lucru (de exemplu, Austria, Belgia, Finlanda, Danemarca), dar domeniul de aplicare al acestor măsuri variază foarte mult de la o țară la alta. În plus, există numeroase inițiative voluntare în vigoare. Acest lucru generează insecuritate juridică pentru întreprinderile din întreaga UE.
  • Satisfacerea așteptărilor consumatorilor. Consumatorii sunt atrași din ce în ce mai mult de produse fabricate într-un mod durabil din punct de vedere etic și ecologic, de exemplu, fără a utiliza substanțe nocive. În egală măsură, consideră că produsele comercializate de o întreprindere responsabilă din punct de vedere social, ca de pildă cacaua produsă în condiții de respectare a normelor etice, prezintă mai multe avantaje și au o valoare sporită.
  • Satisfacerea așteptărilor investitorilor. Investitorii sugerează cerințe în materie de transparență. În lipsa unor măsuri obligatorii, investitorii și consumatorii ar fi privați de criterii de referință coerente care să garanteze respectarea standardelor lanțurilor valorice.
  • Consolidarea gestionării riscurilor. Datorită noilor norme, întreprinderile vor avea o imagine mai clară a activităților lor și a lanțurilor lor de aprovizionare, inclusiv o mai bună conștientizare a impactului lor negativ, și vor fi în măsură să detecteze din timp problemele și riscurile (inclusiv riscurile reputaționale).
  • Generarea de avantaje economice. Conform cercetărilor, întreprinderile care integrează factori de durabilitate în strategia lor obțin un randament sporit.
  • Sporirea rezilienței. Cercetătorii au constatat că întreprinderile care integraseră considerente sociale, de mediu și de sănătate în strategiile lor au făcut față mai bine crizei provocate de pandemia de COVID-19 și au înregistrat o scădere mai redusă a valorii acțiunilor în timpul pandemiei decât cele care nu au făcut acest lucru.

Care sunt costurile pentru întreprinderi?

Noile norme privind diligența necesară se vor aplica întreprinderilor de mari dimensiuni și cu o capacitate economică semnificativă și celor care își desfășoară activitatea în sectoare cu impact puternic, cum ar fi industria textilă, agricultura, extracția minereurilor. Deși propunerea nu prevede obligații directe pentru IMM-uri, măsurile de însoțire vor sprijini IMM-urile care ar putea fi afectate în mod indirect.

Pentru a se conforma noilor norme, întreprinderile pot suporta costuri legate de instituirea și funcționarea proceselor și procedurilor de diligență necesară. În plus, se pot confrunta și cu costuri de tranziție suplimentare generate de investițiile necesare pentru a-și modifica propriile activități și lanțuri valorice în vederea remedierii efectelor negative.

Cum va garanta această propunere menținerea competitivității întreprinderilor din UE?

Competitivitatea întreprinderilor se bazează din ce în ce mai mult pe capacitatea lor de a asigura practici durabile de-a lungul lanțurilor lor valorice. Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de alegerile pe care le fac în ceea ce privește achizițiile lor, ceea ce duce la creșterea cererii de produse și servicii durabile și din surse responsabile. În același timp, durabilitatea întreprinderilor a devenit un criteriu de care investitorii țin cont tot mai mult în momentul în care caută noi posibilități de investiții. Diferitele norme naționale existente și planificate privind diligența necesară, precum și numeroasele inițiative voluntare, au consecințe precum incertitudine juridică pentru întreprinderile din întreaga UE, fragmentarea pieței unice, costuri suplimentare și complexitate. Prin urmare, propunerea urmărește să ofere un cadru armonizat, clar și coerent. De asemenea, aceasta ar putea deveni un model la nivel mondial în materie de lanțuri valorice durabile.

Dat fiind că ajută întreprinderile să gestioneze mai bine impactul asupra lanțurilor lor valorice, propunerea va îmbunătăți nu numai competitivitatea întreprinderilor, ci și eficiența și performanța lor financiară, pregătirea și reziliența lor pe termen lung.

Care este impactul noilor norme asupra țărilor în curs de dezvoltare?

Noile norme vor aduce beneficii multiple țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv o mai bună protecție a drepturilor omului și a mediului, o mai bună adoptare a standardelor internaționale și facilitarea accesului la căi de atac pentru victimele practicilor corporatiste dăunătoare.

Este de așteptat ca propunerea să producă efecte pozitive semnificative asupra principalilor parteneri comerciali ai UE din țările în curs de dezvoltare. Comisia așteaptă cu interes să colaboreze în continuare cu partenerii comerciali ai UE pentru a asigura inițiative care se consolidează reciproc, inclusiv prin elaborarea unor standarde voluntare de durabilitate, sprijinirea alianțelor multipartite și a coalițiilor industriale, precum și însoțirea sprijinului oferit prin intermediul politicii de dezvoltare a UE și al altor instrumente de cooperare internațională.

Propunerea urmărește, de asemenea, remedierea eventualelor efecte negative asupra partenerilor comerciali din țările în curs de dezvoltare, ca de pildă retragerea întreprinderilor din teritorii care prezintă un risc foarte ridicat în ipoteza că nu pot atenua prejudiciile cauzate de problemele sistemice. În acest sens, propunerea conține măsuri de însoțire, cum ar fi sprijinul pentru consolidarea capacităților IMM-urilor în vederea atenuării unor astfel de impacturi posibile. Obiectivul este de a clarifica faptul că întreprinderile ar trebui să acorde prioritate angajamentului lor față de relațiile de afaceri din lanțul valoric, în dauna retragerii, care ar trebui să rămână o soluție de ultimă instanță.

Există standarde internaționale privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate?

Principiile directoare din 2011 ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului în cazul părților terțe și ar trebui să remedieze efectele negative asupra drepturilor omului la care pot contribui prin propriile lor activități și prin intermediul relațiile lor comerciale directe și indirecte. Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, orientările conexe privind conduita responsabilă a întreprinderilor și orientările sectoriale oferă detalii mai ample și precizări legate de conceptul de diligență necesară. Recomandările Declarației tripartite de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială a OIM includ, de asemenea, acest concept. Aplicarea obligației de diligență necesară a fost extinsă prin includerea în cadrul OCDE a daunelor aduse mediului.

Care sunt exemplele de măsuri de atenuare?

Comisia a realizat un inventar exhaustiv al acțiunilor existente finanțate de UE ale căror obiective și rezultate însoțesc punerea în aplicare a directivei. Au fost identificate aproximativ 75 de acțiuni relevante în curs ale Comisiei. Un exemplu de astfel de acțiune este proiectul de trasabilitate a confecțiilor cu CEE-ONU și Centrul Internațional de Comerț. Acest proiect oferă instrumente întreprinderilor cu relevanță directă pentru obligațiile lor de diligență necesară.

Informații suplimentare

Comunicat de presă

Propunere de directivă privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate + anexă

Fișă informativă privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate

Pagina web privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate