Într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană se arată că instrumentele financiare, care sunt utilizate pentru a acorda destinatarilor sprijin financiar din bugetul UE prin intermediul împrumuturilor, al garanțiilor și al investițiilor de capital, sunt uneori costisitoare în termeni de costuri și comisioane de gestiune. Aceste instrumente funcționează în toate statele membre și UE le utilizează într-o măsură din ce în ce mai mare întrucât, în comparație cu finanțările nerambursabile, ele pot fi o modalitate mai bună de a acorda finanțare.
Curtea a examinat dacă instrumentele financiare din domeniile acoperite de politica regională, de politica socială, de politica în materie de transporturi și de politica energetică au fost un mecanism eficient de execuție a bugetului UE în perioada 2007-2013. În urma auditului, au fost identificate o serie de probleme semnificative care au limitat eficiența acestor instrumente:
- costurile și comisioanele de gestiune erau ridicate în comparație cu sprijinul financiar acordat și erau mult mai importante decât în cazul fondurilor din sector privat;
- un număr semnificativ de instrumente erau supradimensionate și, la sfârșitul anului 2014, continuau să se confrunte cu probleme semnificative legate de debursarea capitalului lor (de și între timp au fost luate măsuri pentru remedierea acestei probleme);
- indiferent dacă făceau obiectul gestiunii partajate sau al celei centralizate, instrumentele financiare nu s-au bucurat de succes în atragerea de capital privat;
- doar un număr limitat de instrumente financiare au reușit să acorde un sprijin financiar reutilizabil.
Doamna Iliana Ivanova, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de raport, a declarat următoarele: „În anumite condiții, instrumentele financiare sunt o modalitate mai bună de cheltuire a fondurilor publice. Costurile și comisioanele de gestiune asociate acestor instrumente trebuie să rămână însă la un nivel rezonabil în perioada care urmează până în 2020, acest lucru fiind esențial.”
Curtea a observat că au fost aduse unele îmbunătățiri pentru perioada de programare 2014-2020, dar că există în continuare anumite probleme. Principalele recomandări pe care Curtea le-a formulat (însoțite de un termen pentru punerea lor în aplicare) sunt următoarele:
- Comisia ar trebui să se asigure că statele membre raportează informații complete privind costurile și comisioanele de gestiune deja suportate (până la sfârșitul anului 2017) și, de asemenea, ar trebui să modifice regulamentele în cursul lui 2016 pentru a consolida efectul stimulativ al comisioanelor administratorilor de fonduri în perioada rămasă până în 2020;
- Comisia ar trebui să facă o distincție clară între fondurile suplimentare mobilizate de contribuțiile publice și private și să definească în mod precis modul în care sunt calculate sumele mobilizate de contribuția UE și de contribuțiile publice naționale, eventual urmând orientările OCDE în materie (cu ocazia evaluării de la jumătatea perioadei);
- Comisia ar trebui să se asigure că statele membre pun la dispoziție date complete și fiabile cu privire la contribuțiile private la capitalul de dotare (până la sfârșitul anului 2017);
- Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că statele membre reutilizează fondurile în scopurile preconizate pe durata intervalului obligatoriu de opt ani după sfârșitul perioadei de eligibilitate 2014-2020 (până la sfârșitul anului 2016).
Textul integral al raportului este disponibil la adresa www.eca.europa.eu
Sursa: Curtea de Conturi Europeana