Într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană se arată că eficacitatea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), creat pentru a asigura o punte de legătură între sectorul învățământului, lumea științifică și mediul de afaceri, este afectată din cauza existenței unui cadru operațional complex și a unor probleme de management.
Dotat cu un buget de 2,7 miliarde de euro în perioada 2008-2020, EIT urmărește să reunească parteneri creativi și inovatori din lumea academică, din sfera cercetării și din mediul de afaceri. EIT nu finanțează în mod direct proiecte, ci oferă granturi pentru o serie de parteneriate autonome denumite „comunități de cunoaștere și inovare”. Cele trei comunități de cunoaștere și inovare lansate în 2010 includ peste 500 de parteneri din diferite discipline, țări și sectoare.
Curtea a examinat dacă EIT a fost un instrument eficace pentru stimularea inovării în UE. Deși principalele motive care au stat la baza înființării institutului erau bine întemeiate, concluzia Curții a fost că se impun mai multe schimbări de anvergură.
„Dacă EIT își dorește să devină un institut inovator și revoluționar, așa cum a fost conceput inițial să fie, sunt necesare adaptări legislative și operaționale semnificative care să permită mai buna promovare a potențialului de inovare al UE”, a declarat domnul Alex Brenninkmeijer, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.
Curtea a identificat mai multe deficiențe legate de principalele concepte și procese operaționale ale institutului.
• Modelul de finanțare utilizat include conceptul de activități complementare ale comunităților de cunoaștere și inovare, care nu sunt finanțate de fapt de EIT. Această abordare este inutil de complicată și are o valoare adăugată limitată sau chiar inexistentă.
• Modalitățile practice de lucru dintre EIT și comunitățile de cunoaștere și inovare, în special modul de plată a granturilor, nu sunt propice inovării.
• Sustenabilitatea financiară a comunităților de cunoaștere și inovare este îndoielnică. Întreprinderile nu sunt suficient de implicate, iar venitul declarat al comunităților provenit din alte surse decât EIT nu a fost semnificativ.
• Indicatorii de performanță și procesele de monitorizare și de raportare nu permit formarea unei imagini clare cu privire la rezultate și la impacturi.
La șapte ani de la înființarea sa, EIT nu este încă pe deplin independent din punct de vedere operațional de Comisia Europeană. Potrivit Curții, acest lucru a afectat procesul decizional al institutului. Rata ridicată de rotație a personalului, inclusiv la nivelul conducerii superioare, a limitat procesul de elaborare a strategiilor și eficiența institutului. EIT nu este institutul axat pe impact care fusese preconizat inițial. Performanța comunităților de cunoaștere și inovare nu este suficient luată în considerare în momentul procesării plății finale aferente unui grant. Înainte de 2015, EIT a respins doar rareori costuri din cauza lipsei de performanță.
Având în vedere constatările formulate, Curtea a recomandat Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului propuneri legislative în vederea modificării modelului de finanțare al EIT. Astfel, Comisia ar trebui să propună eliminarea anumitor condiții de finanțare, precum și luarea de măsuri pentru a simplifica sarcina de raportare operațională și financiară a partenerilor din cadrul comunităților. De asemenea, Curtea a recomandat EIT:
• să prelungească acordurile de grant pe care le încheie astfel încât să acopere o perioadă mai mare de un an calendaristic și să se asigure că aceste acorduri sunt semnate înainte de începerea activităților;
• să pună din nou accentul pe obținerea de impact, căutând să beneficieze de o autonomie sporită și utilizând flexibilitatea oferită de legislația privind programul Orizont 2020, adoptând norme specifice, adaptate la nevoile partenerilor din cadrul comunităților de cunoaștere și inovare și rezolvându-și problemele de personal, astfel încât să aibă capacitatea de a monitoriza în mod continuu performanța acestor comunități;
• să dezvolte o analiză bazată pe impact și să își raționalizeze procesele de monitorizare și de raportare.