Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, reglementările UE au încurajat modernizarea managementului traficului aerian, dar în mare parte, finanțarea acordată de UE pentru proiecte nu era necesară și gestionarea acestor fonduri a fost afectată de deficiențe, arată Curtea.

În 2005, UE a lansat un program cunoscut sub denumirea de SESAR în vederea armonizării și a modernizării sistemelor și procedurilor de management al traficului aerian (ATM) în Europa. Aceste sisteme au fost în mod tradițional dezvoltate la nivel național. Per ansamblu, UE a angajat fonduri în valoare de 3,8 miliarde de euro pentru SESAR între 2005 și 2020, din care 2,5 miliarde de euro au fost alocați pentru sprijinirea punerii în practică a acestor sisteme și proceduri.

Curtea a evaluat cât de bine a gestionat Comisia Europeană punerea în practică a SESAR, precum și modul în care aceasta a contribuit la îndeplinirea obiectivelor politicii privind cerul unic european. Curtea a examinat dacă intervenția UE a fost concepută astfel încât să răspundă nevoilor prezente și viitoare și dacă aceasta a adus o valoare adăugată pentru managementul traficului aerian în Europa.

„Cu o medie de 30 000 de zboruri pe zi, traficul aerian în Europa necesită un sistem robust, armonizat și modern de management”, a declarat domnul George Pufan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Or, beneficiile rezultate din fondurile UE cheltuite pentru punerea în practică a SESAR sunt departe de a fi clare.”

Curtea recunoaște faptul că reglementările și coordonarea de la nivelul UE au avut o contribuție la modernizarea ATM. Conceptul de „proiecte comune” din cadrul SESAR promovează o acțiune coordonată și reduce fenomenul asociat cu „avantajul celui care face ultima mutare”, care apare atunci când părțile interesate au tendința de a amâna investițiile deoarece știu că beneficiile nu se vor materializa decât atunci când toate părțile interesate sunt echipate cu noua tehnologie.

Prima aplicare a acestui concept – și anume proiectul pilot comun – nu dispunea de mecanisme coercitive adecvate și includea funcții care nu îndeplineau criteriile necesare pentru selecție.
În mare parte, finanțarea acordată de UE pentru modernizarea ATM nu era necesară, întrucât majoritatea proiectelor ar fi fost finanțate și fără sprijin din partea UE. Alte deficiențe în implementare au redus eficacitatea finanțării acordate de UE. O parte substanțială a fondurilor a fost atribuită fără să existe o stabilire adecvată a priorităților și fără să se țină seama de eficacitate. Pe lângă aceasta, Curtea observă nu s-au luat suficiente măsuri pentru atenuarea riscului potențial de conflict de interese rezultat din mecanismul actual de finanțare, în cadrul
căruia unii beneficiari sunt implicați în examinarea propriilor cereri de finanțare.

Curtea avertizează că, pentru anumite proiecte, implementarea nu este pe cale să se încadreze în termenele impuse de legislație, existând un risc din ce în ce mai mare de întârzieri. S-a constatat totodată că rezultatele nu sunt măsurate într-un mediu operațional real.

Curtea a formulat o serie de recomandări referitoare la modalități de obținere a unor rezultate mai bune. În special, Curtea invită Comisia Europeană:

• să asigure o mai bună direcționare a proiectelor comune și să amelioreze eficacitatea
  acestora;
• să reexamineze sprijinul financiar acordat de UE pentru modernizarea ATM;
• să reexamineze și să formalizeze procesul de pregătire și de depunere a cererilor de
  finanțare;
• să asigure o monitorizare adecvată a beneficiilor în materie de performanță aduse de
  modernizarea ATM.

Scopul acestui comunicat de presă este să prezinte mesajele principale ale raportului special adoptat de Curtea de Conturi Europeană.
Textul integral al raportului este disponibil la adresa eca.europa.eu.