Potrivit Curții de Conturi Europene, primele măsuri luate de UE și de statele sale membre pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 au contribuit la salvarea locurilor de muncă și a întreprinderilor. Curtea a identificat însă și riscul ca impactul inegal al pandemiei asupra statelor membre și diferențele în capacitatea acestora de a-și sprijini economiile să contribuie la accentuarea decalajelor economice dintre ele. Curtea consideră, de asemenea, că răspunsul financiar la criză propus în prezent de UE constituie o oportunitate de a promova prioritățile UE și de a reflecta asupra îmbunătățirilor pe termen lung pentru a consolida coordonarea economică între statele membre. În același timp, Curtea observă riscurile și provocările legate de punerea în aplicare și de coordonarea acestor măsuri.
Ca răspuns la șocul economic cauzat de pandemia de COVID-19, statele membre au adoptat o gamă largă de măsuri bugetare pentru a-și sprijini economiile. În iulie, valoarea celor 1 250 de măsuri era de aproximativ 3 500 de miliarde de euro sau 27 % din produsul intern brut (PIB) al UE27. Programele de păstrare a locurilor de muncă și sprijinul sub formă de lichidități au constituit majoritatea măsurilor, care au atenuat în mare măsură disponibilizările până în prezent. Aceste măsuri bugetare naționale vor crește însă considerabil deficitele bugetare ale statelor membre și nivelurile datoriei lor publice. În plus, amploarea și conținutul acestor măsuri reflectă bogăția relativă a statelor membre și nu neapărat cât de grav au fost acestea afectate de criză. De asemenea, Curtea avertizează cu privire la riscul apariției unor divergențe economice între statele membre și la riscul denaturării condițiilor de concurență echitabile între acestea.
„Măsurile de reacție la criză adoptate de statele membre au salvat locurile de muncă și întreprinderile, dar duc în mod inevitabil la creșterea deficitelor bugetare. Curtea constată că există riscul ca acest lucru să reducă convergența economică în anii următori”, a declarat doamna Ildikó Gáll-Pelcz, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest document de analiză. „O provocare pentru guvernanța UE va consta în revenirea la normele bugetare actuale sau în elaborarea unor norme noi fără a afecta redresarea post-pandemie sau sustenabilitatea datoriei.”
UE a reacționat punând rapid în aplicare o coordonare economică flexibilă. Acest lucru a permis statelor membre să atenueze criza economică emergentă prin măsuri de stimulare fiscală, prin ajutoare de stat temporare și prin suspendarea plafoanelor bugetare („clauza derogatorie”). De asemenea, UE a mobilizat fondurile disponibile și a creat noi dispozitive de siguranță pentru întreprinderi, pentru guverne și pentru angajați. Totuși, până la sfârșitul lunii august 2020, nu se efectuaseră plăți semnificative.
În plus, în iulie 2020, Consiliul European a aprobat programul Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro pentru a favoriza o redresare durabilă și rezilientă. Împreună cu următorul său buget pe șapte ani, sprijinul financiar al UE se va ridica astfel la 1 800 de miliarde de euro. Curtea avertizează însă că nu există nicio garanție că aceste măsuri vor stimula o creștere durabilă și vor crește convergența între statele membre. Eficacitatea sprijinului va depinde în mod esențial de cât de bine abordează acesta impactul efectiv al crizei și crește capacitatea statelor membre de a-și sprijini propriile economii și de a pune în aplicare măsuri noi într-un mod adecvat.
Informații generale
Se preconizează că PIB-ul UE-27 se va contracta cu 7,4 % în 2020 și s-ar putea să nu revină în 2021 la nivelurile anterioare crizei. Acest lucru riscă să crească semnificativ numărul cazurilor de insolvență și pierderile de locuri de muncă. Este probabil ca în 2020 aproape niciunul dintre cele 27 de state membre să nu se încadreze în limita de 3 % din PIB stabilită de UE pentru deficitul public.
Sursa: ECA